Istoriile lui Roderick

Ianuarie 31, 2015

Porolissum

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:14 pm

Porolissum, nume probabil dacic al orașului roman devenit capitala Daciei Porolissensis.

E posibil ca numele localității (dac *Porolissos?) să aibă aceeași origine IE ca tracul -para ”așezare” (?), elementul secund în toponime tipice din Tracia. După I.I. Russu, -para reflectă PIE (s)per-1 (Pokorny) ”rafter; pole, spear”, originea lat. paries (rom. perete). Poate că Porolissum-ul dacic și-a luat numele de la o fortificație din pari de lemn (?).

Dacă admitem o separare Poro-lissum, aș crede că al doilea element poate reprezenta numele unui râu (*Lissos? posibil PIE lē̆i-4 ”to pour”- v. și https://hroderic.wordpress.com/2012/12/17/lis-lisa-lisa/ ). Ce fel de râu, însă, e un subiect interesant.

Prin comuna Mirșid, pe teritoriul căreia se află Porolissum, trece Valea Sărată, care străbate satele Mirşid şi Popeni. Pârâul care străbate localitatea Moigrad-Porolissum se varsă în valea Almaşului (informații de pe site-ul primăriei Mirșid). Amplasamentul vechii așezări dacice (nedescoperite încă) nu coincide cu așezarea romană. Dacă Porolissum-ul dacic era cumva legat de Valea Sărată, am putea descoperi în acel prezumtiv hidronim *Lissos (sau *Lixos, cf. lit.  lá́ikšēs ”large, overgrown by bushes swamp”) o conexiune cu lat. lix „ashes, lye”, lixiva -pe care l-am moștenit ca leșie. Poate fi vorba de un gust mineralizat al apei (care nu este totuși o ”saramură”). Lat. lix ar proveni din PIE *wleyǝkʷ- ”wet” (starling.rinet.ru)/ leikʷ- ”to leave” (http://www.utexas.edu). Engl. lye (= germ. Lauge) are altă origine decât lat. lix, anume PIE lou-, lou̯ǝ- ”to wash”.

Lissos este numele purtat azi de un râu din munții Rodopi.

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Nu sunt de acord cu explicația că lissum ar fi un adjectiv, ci un substantic, dar amintesc o chestiune pe care am citit-o în contul primei teme, poro- sau por-.
    Am amintit mai demult că alb.folosește prefixul për pentru ca element intensificator pentru valoarea temei care urmează, dar acum aflu că și latina practica ceva asemănător. Forma superlativul cu prefixurile per- și pral- : pag. 16 http://www.scribd.com/doc/175710896/Istoria-Limbii-Si-Dialectologie-I-II#scribd
    http://en.wiktionary.org/wiki/perparvus
    O fi împrumutat româna ceva în acest sens din slavă sau avea deja ideea din latina populară?

    Pentru dacică, doar sciticul(?) Porata ar mai putea cuprinde tema *poro. Poate semnifica inundație sau pădure inundată (lissum- codru sau pădure de stejari). Tot radicalul per- ar fi la origine, cum bănuiesc că a inițiat și vechiul porurea (un participiu?).
    Celălalt termen tracic pentru pădure ar fi *sula din Skaptesula (*skapto- a săpa), comparat cu gr.hyle.

    adv. în poară (împotrivă, în contra, în ciuda)

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 25, 2015 @ 4:23 pm | Răspunde

  2. Se pare că în trecut am avut un termen leș (probabil frunziș, desiș) cu sens fitonimic necunoscut. Apare în lista de ”varietăți diatopice” pentru smidă: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A6887/pdf

    Mai apropiat etimologic de termenii balto-slavi decât de albaneză:
    https://en.wiktionary.org/wiki/lesh#Etymology

    În primul link, la pag.10, este o hartă cu codrii legendari și centre sacre. Una este exact pe un afluent al Siretului, care pe harta Daciei figura Kogaionon.

    De remarcat și ideea ca prin hățiș (”loc plin cu mărăcini, cu arbuști spinoși, etc.”) să avem un derivat tracic al radicalului *h₂eḱ- (“sharp”).
    La fel am propus pentru adj.ațos; poate și pentru hidronimele Ața în m-ții Tarău, Neamț, cu sens necunoscut (cu siguranță n-au legătură cu rom.ață).

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 10, 2017 @ 3:22 pm | Răspunde

    • Apare în dicționarul lui Scriban, cu sensul de curătură, runc.

      ”leș și aléș n., pl. urĭ (ung. les, pîndă. V. leșuĭesc 1). Vechĭ. Pîndă: a se pune în leș orĭ aleș (a leș). Azĭ. Trans. Aleș, leșnic, crîsnic (de prins pește) și leș, locu rămas gol după ce s´a tăĭat pădurea (pin [!] aluz. la locu gol pe care ți-l facĭ în prejur [!] cînd te puĭ la pîndă în tufiș). V. ambuscadă.” (dexonline.ro)

      Comentariu de Roderick — Iulie 10, 2017 @ 6:28 pm | Răspunde

      • ”leș, locu rămas gol după ce s´a tăĭat pădurea (pin [!] aluz. la locu gol pe care ți-l facĭ în prejur [!] cînd te puĭ la pîndă în tufiș).”
        Serios acum, crede cineva asemenea gogomănie?

        În primul rând, aleș poate fi autohton conform rad. IE *les-, *las- „to shine, to see”, iar în al doilea rând, cine lăzuiește locul din jurul său când stă la pândă? Ideea e să te pierzi în decor, nu să-ți lași amprenta și mirosul în jurul tău.
        Vânătorii experimentați din trecut, care trebuiau să se apropie considerabil de pradă, ori stăteau contra vântului, ori își mascau mirosul. De obicei ambele.

        Dacă a avut sensul de laz sau poiană, acest leș ar trebui să fie coradical cu gr. λισσός (lissós = smooth) sau lat. lūstrum și arh.losna (lūna) sau arm.lusin (lună), deși probabil nu-s coradicale.
        Nu mi-a picat bine niciodată acel proto-italic *louksnā. Grupul *ks nu se simplifică, se păstrează. Apoi mai sunt radicali care puteau da și ce avem mai sus și următoarele:
        adj.lis- cu păr alb
        lușcă (narcisă, oaie albă)
        sl. (bg.?) lŭskav = strălucitor (vezi def. pentru lișteav)

        strălunț și toate cele discutate la.. https://hroderic.wordpress.com/2013/11/01/lostun/

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 11, 2017 @ 5:35 am | Răspunde

      • Am impresia că vin și limbile slavice cu *lisnik (pădurar) ca să complice lucrurile: bg.lesnicheĭ, ucr. lysnyk, ceh.lesník.
        Iar léșnic (plasă, leasă, crâsnic) n-are treabă cu nimic de mai sus.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 11, 2017 @ 6:32 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: