Istoriile lui Roderick

Februarie 18, 2015

Dragobetele

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:16 pm

Merită să dedic un loc separat de ”dat cu părerea” despre numele acestei sărbători, considerată de unii (mai degrabă diletanți, ca mine, decât specialiști) ca fiind de origine tracică.

Ceea ce contează mai mult este rădăcina drag- (pentru că Dragobetele ar fi o ”formă oltenească din Dragu (cf. brabete = vrabie)” -Șăineanu).

Semantic, Dragobetele ar putea fi foarte bine un derivat al PIE (dher-4:) dhor- : dher-   ”to jump, jump at” (Pokorny)/  *dhar(w)-, *dhrō(w)- to impregnate, futuere (ab. animals)” (starling.rinet.ru), cf. galez –derig ”fervent”, v.gr. θου̃ρος `stormy, impetuous‘ etc.

Alte posibilități -pe care nu am timp să le transcriu – veți vedea în comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2012/10/09/trantor-draghici-si-drang/ și ce urmează de la ele.

O sărbătoare a momentului când păsările își aleg perechea (=Dragobetele nostru) pare să fi fost asociată și cu ”Valentine’s Day”:

For this was on seynt Volantynys day
Whan euery bryd comyth there to chese his make.” (Chaucer)

”Jack B. Oruch notes that the date on which spring begins has changed since Chaucer’s time because of the precession of the equinoxes and the introduction of the more accurate Gregorian calendar only in 1582. On the Julian calendar in use in Chaucer’s time, 14 February would have fallen on the date now called 23 February, a time when some birds have started mating and nesting in England.”  (http://en.wikipedia.org/wiki/Valentine%27s_Day)

E interesant și un alt nume al sărbătorii, ”Grangurul”, existând -cred- și posibilitatea unei conexiuni etimologice.

4 comentarii »

  1. Câți autori, atâtea ipoteze: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dragobete
    „băieții și fetele au deci credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului” De aici rezultă cumva un sens de bună dispoziție, bucurie și veselie generală?
    Ar putea fi cazul unui dacic *drag- cu sens inițial de agitație, apoi veselie.
    Jumătate din cuvânt ar putea fi explicat de Șăineanu:
    [..] Lingvistul Lazăr Șăineanu a propus analogia cu „dragu-bete”, sufixul „-bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”.

    Se potrivește și sârbul drugobrat (cumnat) dacă considerăm că-i într-adevăr cumnatul lui Lăzărică (zeul vegetației), conform lui Ion Ghinoiu.

    http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/obiceiuri-dragobete-68787.html
    „Dragomiru-Florea” devine: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 18, 2015 @ 2:44 pm | Răspunde

  2. *dhrō(w)- ”to impregnate, futuere.

    Poate în timpuri mai păgâne decât ultimii 1700 de ani, dacii ar fi putut avea o sărbătoare dedicată unui drac al ferilități. Să se traducă foarte ludic „futueria”? nu cred! :)
    Dar e posibil ca un radical care la origine semnifica a lovi să se resemantizeze cu un astfel de înțeles. E valabil pentru lat.futo, futuere (alb.fut- thrust, insert, hide..), e valabil pentru pentru lit. pyktis dacă nu mă înșeală memoria și e valabil pentru eng. hit sau alb.shkërdhej.
    Din motive preaștiute, e clar semantismul. O fi valabil și pentru daci dacă găsim..verbul.

    E o chestiune privind albaneza. Poate nu are importanța pe care i-o acord, dar am observat că semantismul lor pornește odată de la un verb qij (a tăia, a despica) și apoi sensul de sex. Sunt curios dacă nu cumva ideea în general le-a venit de la prima noapte a mirilor, un moment important în orice societate patriarhală și strictă în aplicarea moralei. ]n vine mereu ]n minte un film sicilian, unde aveau un obicei bizar. Mirele ie;ea la geam cu cearșaful alb pătat de sânge, iar rudele aveau un acces de urale și felicitări. :) Bineînțeles că viitoarea mireasă nu mai era de mult vergură și au trans un renghi participanților.

    (dher-4:) dhor- : dher- ”to jump, jump at” Am pus odată un reg.zdroabă (agitație, zbucium) folosit cred în Apuseni și Hunedoara. Dacă avem o cultură animalieră, în legătură cu natura și ciclicitatea unor fenomene și evenimete, poate că zdroabă ar putea avea un sens de rut al animalelor.
    În albaneză și lituaniană (probabil și-n alte lb.) agitație e legată de futuere. :)

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 21, 2015 @ 3:01 pm | Răspunde

  3. S-ar putea să fie o sărbătoare foarte veche, legată de Zeița-Pasăre a Neoliticului.

    Comentariu de Roderick — Februarie 21, 2015 @ 7:42 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: