Istoriile lui Roderick

Februarie 19, 2015

Maeotis

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:23 pm

Palus Maeotis, gr. Μαιῶτις λίμνη, nume dat în antichitate mlaștinilor de la gura Donului (Tanais) și Mării Azov.

Cuvântul ar putea reflecta, cred, PIE mai-2 (moi-?) ”to smudge, dirty” (Pokorny), cf. v.gr. μιαίνω ”smudging”, μιαρός ”soiled, contaminated”, lit. máiva ”mlaștină”.

Maeotis ar putea fi chiar un vechi cuvânt tracic. Dacă româna a moștenit ceva din rădăcina lui (un *mai-), e problematic. Cuvinte ca moină, moiște sunt asociate de obicei lui moale. Atrage însă atenția noian, cu sensul de ”câmpie întinsă inundabilă”; cuvânt mult discutat (vezi DER- Ciorănescu).

5 comentarii »

  1. Presupun că cimerienii erau înrudiți lingvistic cu traco-dacii, formând un continuum etnic necompact cu tracii nordici până la venirea sciților, dar nici în cele mai optimiste momente ale mele nu mi-am imaginat că s-ar putea păstra toponime atât de vechi tocmai acolo. Putin recucerește spațiul acela cum au făcut sciții odinioară. :)
    Dacă nu mă înșel Herod sau alt istoric grec ar fi dat etimologia corectă pentru Meotis după un trib local. E o istorie scurtă pentru locurile acelea care mi-a captat atenția acum ceva timp. Erau tot felul de triburi, inclusiv acei binecunoscuți iranici, strămoși ai ossetinilor (poartă endonimul ironi > *wironi = bărbați/oameni) sau nord caucazieni (circasieni și alții) care aveau triburi în zonă.

    Cine știe câte derivate au avut geto-dacii din morfemul următor:
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1800&root=config

    noian = ”câmpie întinsă inundabilă” > dacic *nawian sau *navian, cu închiderea lui „a” neacentuat. Dintr-o vocală cu pronunțare deschisă, devine „ă”, o vocală medială scurtă.
    Pentru acest radical o să-mi vină mereu în minte anticul Navissos (Naissus/Niș de azi), care nu-i neapărat folositor, fiind menționat prima oară ca așezare cucerită și reîntemeiată de celții scordisci, cu un nume fără eimologie clară.
    În apropiere era o așezare dacică Aiadava, deci bănuiesc că-n antichitate zona era inundabilă cumva. Pentru Aiadawa/Aiadaba/Aiadava mă gândesc la radicalul *awǝ-/e- water (flowing).

    Poate n-are legătură, dar ce origine o avea vechiul aievea, îndeaieve(a)? sl.jave – deschis?? (sb.na jeve- la raport) http://dexonline.ro/definitie/aieve

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 20, 2015 @ 9:27 am | Răspunde

    • Și numele râului Naxius provine din PIE snā-, v. https://hroderic.wordpress.com/2013/12/08/trogloditii-din-dobrogea/

      Noian ar putea reflecta și PIE nei-2 ”to shine” și neigʷ- ”to wash” (g dispărut ca în ”măiestru”, ”mai”).

      Comentariu de Roderick — Februarie 20, 2015 @ 9:47 am | Răspunde

    • Digor naiun, Iron naiịn “to bathe”, Old Ind. snāyate, Av. snaiia
      Armenian: nay `ud, lichid’

      noi1 s. pl. (reg.) 1. (în superstiții) cenușă, cărbuni, frunze etc. (nouă elemente), care intră în compoziția unor leacuri băbești. 2. (urmat de determinarea „de apă”) rouă; zori. 3. (în expr.) a lua noi = a lua apă neîncepută pentru descântece și leacuri băbești; a fi luat noi = a nu spune nimic, a tăcea chitic; a se îmbolnăvi de reumatism.
      noian – Întindere mare de apă; nemărginire, imensitate.

      Chiar dacă avem o apropiere de grupul arian și de armeni privind sensurile din tema *nai-, *nai-, cred că deasemenea avem și multe chestiuni originale ale substratului. Trebuiesc adunate într-o familie lexicală.

      De exemplu „a fi luat noi” (a se îmbolnăvi de reumatism) cred că surprinde același tipar de gândire din grecescul reumatism din rheum (scurgere).
      http://en.wiktionary.org/wiki/rheumatism
      Nu cumva și gr.pelagos surprinde același semantism luat de tracicul noian?
      NOIÁN, noiane, s. n. 1. Cantitate, volum mare din ceva; belșug. ♦ Mulțime, număr mare de ființe, de lucruri, de fenomene

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 24, 2015 @ 8:36 am | Răspunde

  2. Noian (”câmpie întinsă inundabilă”) este un regionalism din Brăila (Br)? Tocmai în zona asta expusă să se fi păstrat un ..getism? Nu zic că nu-i ideală pentru un lexic legat de zone inundate, dar e așa…expusă răutăților.

    noĭán n., pl. urĭ și noĭene. Br. Cîmpie întinsă inundabilă (Ant. P.). Fig. Imensitate, haos: pe a mărilor noĭanurĭ (Con. 277), noĭan de cărțĭ, de grijĭ. V. ocean 2.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 20, 2015 @ 9:33 am | Răspunde

  3. Zona bălților Dunării a fost după unii una din zonele locuite intens de strămoșii noștri până la venirea slavilor cel puțin. Vezi povestea cu pădure din lat. paludem. Transhumanța leagă muntele de baltă.

    Comentariu de Roderick — Februarie 20, 2015 @ 9:41 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: