Istoriile lui Roderick

februarie 24, 2015

Zarand (o ipoteză)

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:38 pm

Pentru că Țara Zarandului se află de o parte și de alta a Crișului Alb, o ipoteză logică e aceea că Zărand a fost cândva chiar un nume al acestui râu.

Unul din vechii comentatori ai acestui blog, d-l Sabinus, observa mai demult (v. comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2011/06/19/sargetia-si-tiarantos/) asemănarea dintre denumirile Zarand și Tiarantos, râu antic identificat de obicei cu Siretul. Deși nu cred că e vorba de cuvinte cu origine comună, observația nu poate fi 100% respinsă.

Zarandul (*Dzărand?) -ca denumire ipotetică a Crișului Alb- ar putea reflecta PIE *dhel- ”light (not dark)” (starling.rinet.ru), cu același semantism ca actualul nume al râului (”alb”), cf. alb. gheg diell, dill ”soare” și probabil dacicul dielleina (v. https://hroderic.wordpress.com/2013/07/14/dielleina/). Numele râului indică probabil poziția lui geografică sudică, opus Crișului Negru, situat la nord (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/12/06/doar-doua-crisuri/).

La originea lui Zarand ar putea fi și PIE dei-1to shine; day; sun; God” (Pokorny), poate un dēi-ro- , ca în norv. tīra ”strălucire”, posibil și numele dacic Dieri.

Originea propusă de către lingvistul Sorin Paliga -pentru Zarand ca și pentru Ziridava- este PIE ĝhel-1 ” to shine, bright; gold”. Semantic, ea este potrivită nu doar în legătură cu bogăția auriferă a zonei, ci și în sensul menționat mai sus.

24 comentarii »

  1. Lasă că găsim noi o hartă care să verifice toate ipotezele noastre. Știm măcar că Crișul Negru era numit Vardaei (*sword-), probabil o lărgire din *wer- a arde. http://en.wiktionary.org/wiki/sweart


    http://istoriesinumismatica.com/tag/hartile-daciei-antice/

    POATE ÎMI VINE ȘI ALTĂ IDEE urmărind hărțile astea pline de hidronime. Deja cred că pot compara Docirana cu așezarea Ad Fines, relativ în aceași locație.
    Trullus fl. este Trotușul, iar Bârladul e numit BARUCH (foarte semitic), Târnava mică e Conacovum

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 24, 2015 @ 10:59 pm | Răspunde

    • Depinde cum a fost a fost alcătuită harta și cum stăm cu vederea. De exemplu eu văd pe hartă Târnava Mică drept ”Coyaeonum” (=Cogaeonum/Kogaionon?)
      În cealaltă hartă (prima) apare clar Cocajon vel Cogaionon (prima data am văzut asta pe blogul lui Wolaf).

      Comentariu de Roderick — martie 1, 2015 @ 9:27 pm | Răspunde

      • E vorba de a doua hartă. Am vrut să scriu Covaconum pentru Târnava Mică, iar pentru Trotuș rămâne Trullus, dar remarc că la vărsare, Siretul este numit Hierassus de către greci. Trebuie să avem pentru Trotuș două nume care probabil au circulat în epoci diferite sau simultan. Numirea după munte a râului ce curgea din el nu cred că era ceva uzual sau, mai bine zis, generalizat.

        Prutul mai e numit și Hierassus. Mai sunt greșeli fonetice și atribuiri greșite, de asta zic că harta e mai puțin serioasă. Dar până la urmă nimic nu prea e sigur pentru cei din medieval privind antichitatea. Prea multe scrieri s-au pierdut, iar cei din antichitate nu vizitau locurile ca să spună cu autoritate ce se găsește pe teren.
        De asta cred că Hierassus era numai Trotușul, poate cu continuare pe cursul „Seretului”, iar paralela dacică (să zicem getică acum?) era Kogaionum. Siretul cred că era Seretus, Bistrița (sau Moldova) cred că se numea Ararus (râul vijelios sau furios).

        Comentariu de Sorin5780 — martie 2, 2015 @ 7:59 am | Răspunde

      • Nu știu de ce nu m-am gândit la asta până acum! Zargidava trebuie să fie o așezare importantă în cultura dacică antică. Nu numai pentru că era pe o rută de schimb importantă cu Moldova de sus și nordul Europei, dar și pentru că administra un centru religios deosebit de important. Să ne gândim un pic la așezările așa-zis sfinte ale islamului, Mecca și Medina, asemănate până la un punct cu Kogaionom și Sarmizegethusa. Toți pelerinii care se perindau în aceste zone aduceau averi celor care administrau siturile, iar geto-dacii n-au fost sărăciți complet decât după cucerirea Daciei și distrugerea culturii lor.

        Comentariu de Sorin5780 — martie 2, 2015 @ 9:14 am | Răspunde

    • Pe îmbe hărți, între Tisa și Dunăre figurează o localitate Anabum. Localizarea geografică poate fi greșită, dar știm sigur că o comunitate dacică s-a păstrat câteva secole bune după cucerirea dACIEI ROAMNE ȘI OCUPAREA spațiului intre Tisa și Dunăre de către sarmați încă din anul 50 al primului secol din era creștină.

      S-ar putea să avem chiar un precursor al alb. anë, asemenea anticului vicus Ansamum (pe Someș) tradus de unii drept „lângă Someș” sau pe marginea Someșului. Se poate să fie doar o temă dacică *ansi.
      https://en.wiktionary.org/wiki/an%C3%AB#Albanian

      Rămâne de văzut cum se traduce *bum (sau dacic *Anabun înainte ca toponimul să fie latinizat). Să fie alb. bun (colibă) cf. tracicul Casibunon? https://en.wiktionary.org/wiki/bun#Etymology

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 3, 2016 @ 1:17 pm | Răspunde

      • Foarte probabil ca localizarea geografică pentru Anabun să fie greșită, dar e foarte posibil să avem o așezare la granița de vest a unui (sau a ultimului) trib dacic și să avem un construct similar lat.Adfines.
        Dacă Anabum (Anabun) este un toponim luat din scrieri grecești, b probabil nota consoana v, și astfel îmi aduc aminte de un arhaism vechi folosit de Dosoftei: vun(u) – hotar; vunu – movilă, -iță (de hotar, de vamă), din gr.vouno (munte).
        Îmi dau seama că-mi dau astfel peste picioare, metaforic, dar este acest toponim forma grecească pentru Adfines sau e dacic?
        Sunt sigur că adv.albanez anë era prezent și-n dacică, iar toponimele astea de pe hartă și din vestul țării noastre își găsesc un înțeles în cuvinte albaneze și, arareori, în cele de substrat ale noastre.

        Mai demult am atribuit top. Docirana unei astfel de granițe, deși acum că stau să mă gândesc, poate se referea doar la teritoriul unui „județ” (teritoriu) tribal. Poate chiar al cetății Docidava/Dokidava.
        După cum a demonstrat Giuglea, rână este un dacism (cot) și putea fi folosit ca apelativ geografic. Am comentat pe seama sa mai demult.

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 7, 2016 @ 9:05 am | Răspunde

      • Posibil ca Anabun sau Anabum să fi fost Sarmatic, deși nu văd la ce s-ar referi dacă amintește de Oss. bən/bun ‘bottom, root’. În alte circumstanțe:
        – când se alătură unui adjectiv dă un sens atenuat: šərχ-bən/surχ-bun ‘reddish’ (← šərχ/surχ ‘red’), bur-bən/bor-bun ‘yellowish, brownish’ (← bur/bor ‘yellow, brown’),
        – când se alipește de numele unui copac semnifică pădure de .. bɐrž-bən/bɐrz-bun ‘birch forest’ (← bɐrž/bɐrzɐ ‘birchtree’), tulz-bən/tolʣ-bun ‘oak forest’ (← tulz/tolʣɐ ‘oak’) https://www.academia.edu/2990515/Word_Formation_in_Ossetic

        Pentru un prefix privativ *ana- (=without) vezi adj.æнæдон /ænædon – ănădon/ ”arid, waterless” (don =apă, râu). În link-ul de mai sus apare laolaltă cu æ- (vezi și gr. a-), deși nu înțeleg dacă sunt coradicale. Poate primul e un compus, ca lat. sīn. https://en.wiktionary.org/wiki/sin#Etymology_9

        Am mai dat de ceva interesant privind formarea numelor de locuri: ”Place nouns are formed with suffixes -ʤən/-gun (l) and -don/-donɐ (m).” Îmi amintesc că propuneam ceva similar pentru Singidon, Rumboona, Khalcedon, Mygdon(ia), adică un PIE *dh(e)-ghom > *ghdom > *dom (var.don) inspirat de acest link (pag.8), http://www.balcanica.rs/balcanica/uploaded/balcanica/balcanica%2029/17%20Vanja%20STANISIC.pdf.

        Încă ceva pe care-l discutam privind posibilitatea existenței unei metateze în Boire-/Buirebista (*bur-yōs devenind *buire?) s-ar putea explica tot prin Ossetină: If the root ends in l, n, m, or r, the metathesis occurs: šɐr/sɐr ‘head’ → šɐjrag/sɐjrag ‘main’ (+ -jag suffix: ‘a person from X’, ‘intended for N’).
        Olteanu presupunea un sufix -aga în dac. kaga (*kāga?) și kōga- din Kōgaion(-on) cf. unui Oss. -äg. Posibil să fi avut și var. -jag, cu metatezele de mai sus.
        https://web.archive.org/web/20150221225826/http://soltdm.com/sources/inscr/kaga/kaga_r.htm

        Dacă tot amintesc de kaga (sacrum): ɐrš-gɐš/ɐrs-gɐs bear-look ‘a person who owns a tame bear and shows it at fairs etc.’ (← arš/ars ‘bear’ + kɐš/kɐs ‘look.PRS’).The stem kɐš/kɐs does not occur separately.(Oss. kast -view, kæsyn ”look, read, watch”, Coisstobōces – *Coștobōces)

        Am mai vorbit aici că unul din dialectele Ossetine (Iron) cred că transformă Proto-iranicul *š în /s/, iar celălalt (Digor), mai mic și mai conservator, cred că-l păstrează neschimbat. Primul este cel care dă norma literară.

        Comentariu de Sorin5780 — decembrie 28, 2018 @ 12:30 pm | Răspunde

        • ”To form names of containers or spaces intended for a specific use, the suffix -don/- donɐ is used: χor-don/χʷar-donɐ ‘granary’ (← χor/χʷar ‘grain’); šɐkɐr-don/sɐkɐr-donɐ ‘sugar bowl’. In the plural, an alternation occurs: šɐkɐr-dɐ-ttɐ/sɐkɐr-dɐn-ttɐ.
          Poate aveam dreptate cu acel rad.*dʰē- ”to put, place” privind -don (Calcedon, Singidon, Rumbodona! Aș spune că avem term. de pp. *-un regăsită în Ossetină (-ən/-un), Armeană (-un), Albaneză(-un, -në, *-in) și Dacică/Dacor. (-un, *-in).

          The suffix -oj creates the meaning ‘a person with abnormal X’: Iron quš-oj ‘a person with big ears’ (← quš ‘ear’), Digor bil-oj ‘a person with very thick or very thin lips’ (← bilɐ ‘lip’). This suffix is not productive: Iron *šɐr-oj (← šɐr ‘head’), intended meaning ‘a person with a very large/small head’. ”

          Poate rom. -oi nu-i chiar atât de romanic pe cât credeam! La cap.verbe se pare că aceștia formau câteva derivate verbale cu verbul (prefixoid) kɐš-, kašt-/kɐs-, kast- ‘to look’, care ar putea fi cazul și acelui etnonim Coisstobōces. Poate nu avem chiar același verb, dar s-ar explica acel rar -oi- printr-un tracic /ă/ (la fel și-n Boirebistas)?

          Comentariu de Sorin5780 — decembrie 28, 2018 @ 3:17 pm | Răspunde

        • änä- (< *ana) “without”: Anabun (fără pădure – pustă?) http://www.iranicaonline.org/articles/ossetic

          -bun ”forest” < *bʰew- (“to grow, swell”: germ.baum, Eng.beam, Alb.bimë “a plant”, bisht ”tale”)?

          Comentariu de Sorin5780 — octombrie 11, 2019 @ 8:04 am | Răspunde

    • engleză – proto-celtică: border – *roi-no
      http://www.wales.ac.uk/Resources/Documents/Research/CelticLanguages/EnglishProtoCelticWordList.pdf

      chase = *tarb-e (a târbăci; Tărbaca, obicei barbar de batere și alungare a câinilor)

      Comentariu de Sorin5780 — mai 18, 2017 @ 8:04 am | Răspunde

      • Tărbaca pare să reflecte PIE ter-3 ”to rub”, cf. cu lat. trībulō ”to oppress, afflict”

        Comentariu de Roderick — mai 18, 2017 @ 2:21 pm | Răspunde

      • ”Tărbaca cînilor [!], tivic, un barbar obiceĭ țărănesc de a chinui cîniĭ a doŭa zi după lăsatu seculuĭ postuluĭ mare spînzurîndu-ĭ pînă ce amețesc” (Scriban)

        Este corelat de obicei cu ”Supplicia canum” din Roma antică (https://en.wikipedia.org/wiki/Supplicia_canum). Există însă o neconcordanță evidentă între date, Supplicia canum având loc pe 3 august.
        Mai aproape calendaristic de Tărbacă ar fi Lupercalia (15 februarie) ori Mamuralia (15 martie).

        Comentariu de Roderick — august 29, 2017 @ 8:11 am | Răspunde

        • S-ar putea să fie o combinație de tradiții romanice și traco-iranice. https://en.wikipedia.org/wiki/Supplicia_canum
          Câinele apare în câteva situri sacrificat pentru consum, la fel ca în mai multe situri din Ucraina și Polonia, pe unde cutreierau triburi iranice, dar și triburi balto-slavice.
          Harta României din urm. link indică câteva locuri unde au fost consemnate sălașuri ale iranicilor: pe Mureș erau agatârșii, în Bărăgan roxolanii, în Dobrogea Sacii, iar Carpii sunt influențați de scito-sarmați, ducând obiceiurile lor în Câmpia Română, de-a lungul râurilor, până la bucla Dunării deasupra Timocului.
          Toate acele locuri ar putea fi și carpice, post secolul II d.Hr. Ar trebui datate, dar eu cred că-s mult mai vechi, legate de anumite ritualuri păgâne (Robigalia) și erau probabil menținute de către micenieni pînă la sfârșitul epocii bronzului. Filistinii colonizați de către egipteni în Canaan consumau câini.

          https://science.hotnews.ro/stiri-arheologie-22578674-dacii-cinii-nu-scris-ile-istorie-subiectul-despre-care-comuni-tii-nu-voiau-vorbeasc-niciodat.htm

          În asedii erau la îndemână.

          Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 6, 2018 @ 8:36 am | Răspunde

      • https://en.wiktionary.org/wiki/torvus

        Comentariu de Sorin5780 — mai 12, 2018 @ 5:23 pm | Răspunde

    • Baruch ar putea fi comparat cu baracă, bărăcie însemnând baltă, însă nu în Moldova.

      ”báră (báre), s. f. – (Banat) mlaștină. Sb. bara (DAR). – Der. băracă, s. f. (Munt.); bărăcie, bărăciune, s. f. (Munt. și Trans.) „baltă”.” (DER, dexonline.ro)

      Dacă acest ”bară” s-ar întâlni și în Moldova, originea lui în lb. sârbă ar fi mai improbabilă.

      Comentariu de Roderick — mai 18, 2017 @ 9:17 pm | Răspunde

    • Ion Toma propune pentru Bârlad un slavism identic scr. brlaga (mocirlă, mlăștinos) cu sufix colectiv -ad, termen pe care nu-l regăsesc. Dă ca exemplu un râu Berlad din Podolia și Berlin (possibly from the Polabian stem berl- / birl- “swamp” + suffix -in. ).

      Evident că Paloda, o așezare antică, putea fi luat după numele original al Bârladului sau al unui afluent.
      Bârladul s-a vărsat în Dunăre până în sec.16.

      Baruch (*baruc) ar putea fi de asemenea un nume ulterior, vechi și el; poate un derivat din entopicul bară (mlaștină) sau un diminutiv, adică un afluent. Vezi Bârlad și Bărlădeț.

      Tot la fel poate fi o eroare, o confuzie cu turcomanul Barut (vezi bărăgan). Dacă îmi amintesc bine, era numele turcoman al Prutului la cumpăna dintre milenii, consemnat în analele bizantine.
      Porata, ”apă furtunoasă” la Cantemir.
      https://en.wiktionary.org/wiki/barragán#Ladino

      Comentariu de Sorin5780 — decembrie 14, 2017 @ 11:22 pm | Răspunde

  2. In limba veche, „criss” inseamna „pisc”.

    Comentariu de George Grigorescu — februarie 25, 2015 @ 5:27 am | Răspunde

  3. Hierasos poate proveni din PIE ser-1 ”to flow”; ar fi probabil o influență iranică într-un dialect getic.

    La fel numele tribului harpilor ar putea proveni dintr-o rădăcină *ser- (5 la număr în dicționarul lui Pokorny, plus serp- ”to crawl”-șarpe). Din ser-5, serp- ”sickle” ar rezulta poate un nume al sabiei curbe.

    Comentariu de Roderick — martie 3, 2015 @ 12:56 pm | Răspunde

  4. Avem hidronimul Sărand, afluent al Crișului Repede.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_S%C4%83rand

    Comentariu de Roderick — martie 21, 2015 @ 5:08 pm | Răspunde

    • De considerat și înrudirea posibilă a lui Zărand cu dacicul -sara, PIE ser-1 ”to flow”; fonetism probabil similar lui zăr cf. lat. serum.

      Comentariu de Roderick — martie 22, 2015 @ 4:48 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: