Istoriile lui Roderick

martie 6, 2015

Desa

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:26 pm

De la Calafat, Dunărea-și abate cursul spre apus, tăind o curbă adâncă în țărmul Bulgariei până-n fața satului Desa, de unde iarăși se-ndreaptă spre răsărit. Gorgane rotunde, depărtate unele de altele, se înșiră ca niște străji în largul zariștei deschise.” (Al. Vlahuță, ”România pitorească”, Wikisource)

Desa se află, cum scrie Vlahuță, la un mare cot al Dunării, un punct cu totul remarcabil în geografia fluviului, unul din ”colțurile” vizibile ale țării noastre. Aceasta ar mări probabilitatea conservării unui toponim arhaic, legat și de navigația pe Dunăre.

Din păcate nu am găsit o soluție etimologică acceptabilă pentru un sens de ”cot, meandru, întorsură”. Cea care ar avea șanse mai mari (?) ar fi rădăcina PIE  dei̯ǝ-2 ”to swing, move” (v.gr. δι̃νος ”vârtej, vas rotund”).

Împrejurimile satului Desa mai au o caracteristică remarcabilă: aici există o întinsă zonă lacustră, cu bălți și dune de nisip, pe o porțiune foarte lungă a malului românesc al Dunării. Un anume cuvânt slav desa, însemnând ”loc mlăștinos” (?) ar fi după unii la originea numelui orașului Dej (v. aici); deocamdată nu știu ce să spun despre acest cuvânt. Dacă e așa, el ar putea fi o explicație și pentru toponimul Desa.

La originea termenului ar putea fi (?) PIE dheu-4to reel, dissipate, blow, etc.” (semantic, cf. alb. dêjet ”a curge, a se topi”, ori v.gr. thī́s ”dună de nisip”), PIE dheu-1 ”to run” (m.irl. dōe  ”sea”), dhen-1 ”to run” (lat. fons; am putea avea un antic *Densa, cf. rom. des din lat. densus).

Din explicațiile pe care le-am abandonat menționez: originea în PIE dous- ”arm”, cu un posibil sens de ”cot al râului” (în afara dificultății vocalismului, cuvintele derivate din rădăcină nu par să susțină posibilitatea, de ex. sanscr. dos înseamnă latură a unui triunghi sau pătrat, nu colț al lui); PIE dek̂-1 ”to take”, cu un posibil sens de ”drept, sudic” cf. v.irl. dess ”sudic” (se poate spune -prea metaforic- că drumul Dunării se ”îndreaptă” la Desa, ori că Desa este cel mai sudic punct dintr-o zonă de la nordul Dunării); o origine latină în devexa (*devessa?) ”inclining downwards, sloping, shelving, steep”, cf. expresiei ”aqua in devexo fluit, in plano continetur et stagnat” (nu corespunde configurației geografice generale a zonei, dominată tocmai de ape stagnante; totuși, ar putea indica un loc anume cu pantă accentuată).

Atrage atenția și coincidența cu toponimul tracic Desudaba.

Desa e un loc cu istorie străveche (v. aici și aici), în care însă așezările au fost devastate în multe rânduri (un exemplu fiind chiar atacul carpilor din 247, care a distrus fortificația romană de la Cioroiu Nou). Proximitatea circulației fluviale neîntrerupte ar face însă posibilă -repet- supraviețuirea unui toponim antic. Care este originea acestuia rămâne însă un mister; după cum afirma un profesor de istorie din localitate, intervievat în ”Jurnalul Național” (v. linkul de mai sus), cercetătorii au produs deja prea teorii cu privire la numele Desa. La acestea se adaugă și rândurile articolului de față.

8 comentarii »

  1. În apropiere de Dej este pădurea Bungăr. Vreo legătură cu alb.bung și bunget adică o referire specială la pădurea acelui tip de stejar desemnat de albaneză (gorun)?
    http://en.wiktionary.org/wiki/bung#Etymology
    Omonim probabil:
    bulgaríŭ n. (turc. bulghari). Sec. 18. Un fel de pele rusească care se aducea de la triburile bulgăreștĭ neslavizate de la Deșt-Kipčak din Rusia. – Și bolg- și bung-.

    E interesantă și ipoteza existenței așezării Malva (Dacia Malvensis) la Coioroiu Nou. Poate însemna ceva în legătură cu locuri mlăștinoase, nămol/mul. Am mai comentat anul ăsta despre asta aducînd un ex.albanez, dacă nu mă înșel. Poate nu era departe de sensul unui dacic malva. Poate mlaștină, poate un sens „dune de nisip” caracteristice zonei Desa (let.smiltis, lit.smelis). Nu știu dacă e valabil și pentru Cioroiu Nou. Avem sensurile dacice pentru mal în Muntenia, dar posibil să fie doar omonime cu un derivat din rad. următor:
    IE *mol(w)ǝ- to mill, to grind (mălai, mălată, mălură- pulbere neagră..)

    Comentariu de Sorin5780 — martie 15, 2015 @ 11:02 am | Răspunde

    • Mă gândeam ieri la o ipoteză. Nu cumva terminația asta -va s-a păstrat în unele cuvinte autohtone neschimbată, iar în alte devine /f/ (Biephi)? Nu știu ce înseamnă Malva, dar poate nu-i legat de „mal”, ci de smolniță, mul/mâl și însemna mlaștină.
      Despre Cioroiu Nou mă gândeam (cred) la Lit.čiurlỹs ‘stream’, Let.čura ‘pond, puddle’ sau Alb.qore „water-hole in the mountains”, qurra pl. ‘snot, snivel’ (var.qyrra) . Nu știu dacă-s coradicale, iar Orel clar nu le vede astfel.

      Posibile exemple: cedvă (corad.cu lat.caudex, cōdex?), golf (craniu).

      cédvă sf [At: DA ms / Pl: ~ve / E: nct] Jumătate dintr-un trunchi de copac, din care se scobește o moldă sau covată.DA
      lat.cūdo, -ere, cūdī, cūsum `beat, knock, stomp; shape’; incūs, -dis f. `Anvil ‘; caudex, cōdex `tree trunk, log; wood split into chalkboards ‘notebook’ (IE: *kowǝ-)

      codru 1.parte, bucată, felie. – 2. Bucată de pămînt.
      Codină =5. Lemne rămase acolo unde se prelucrează lemnul Si: (pop) huci, hebedig, vreascuri. CODINĂ s. miță, (reg.) miezură, tușinătură. (~ este lîna de calitate inferioară.)
      COÁDĂ s. v. coardă, matcă, matiță, măsea, [ pipirig ], scândură.

      PS: top.Aciua ar pute proveni dintr-un mai vechi *Akela, care devine *aceṷa la fel ca măseaṷă din maxilla. Sensul subînțeles de vârf putea veni mai târziu, în epoca străromână, când *acu însemna și vârf de munte ascuțit (vezi reg.ac), dar în fapt era legat tot de apă cf. tracului „achel- ‘water (noun), water (adj.)’ [Lith. H Akl, Phryg. akala ‘water’].” (probabil izvor în dacică cf. cu Saldokella)
      http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 27, 2019 @ 10:37 am | Răspunde

  2. Salmydessos, ”porțiune de țărm și golf la Marea Neagră (teritoriul Astilor)” (Russu, care nu explică decât tema *sal-m- ”sare, sărat” în ”Limba traco-dacilor”).
    Un toponim care mărește probabilitatea originii tracice a numelui Desa.

    Comentariu de Roderick — martie 20, 2015 @ 5:42 pm | Răspunde

  3. dej, dejuri, s.n. – (reg.) Vas pentru măsurat laptele (Grai. rom., 2000). ♦ (onom.) Deji, nume de familie (9 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Et. nec. < IE *deḱ- ‎“to cut, to sever, to split into fibers” https://dexonline.ro/definitie/dej
    Ar trebui să fie construit în sensul răbojului (rus. зару́бка • ‎(zarúbka); let.robs), un vas cu diverse gradații.
    https://en.wiktionary.org/wiki/desa#Etymology_2 From Proto-Indo-European *dn̥s-, from *dens- ‎(“thick, dense”)

    Probabil și un dacic desa (dessa ar fi *deș) s-ar explica mai ușor cu sensul de stufăriș (desiș), apoi de "loc mlăștinos". Ar trebui să fie coradical cu gr.dasus (thick with leaves), numai că aici ar însemna "thick with rush".
    DESÍME s. v. crâng, desiș, hățiș, stufăriș, tufăriș, tufiș.

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 20, 2016 @ 3:19 pm | Răspunde

    • Greu de susținut, mai ales că lat. densus apare în texte clasice descriind o calitate a pădurii: ”silva densa”.

      ”Crești, pădure și te-ndeasă și mai lasă-mi loc de-o casă” :)

      În mod eronat toponimului Densuș i-a fost atribuită -nu știu de către cine- această origine latină.

      La Desa, ca și la Sucidava (Celei), hunii nu doar au bântuit, ci au mai și stat. Au lăsat niște cazane de bronz.

      Comentariu de Roderick — ianuarie 11, 2020 @ 3:23 pm | Răspunde

      • Poate Dejul era numit după acel *dens- considerând alb.mish (*miśśa < *meśśa) din PIE *memsa- (“meat”). Pe teritoriul municipiului se regăsește și toponimul Pădurea Bungăr unde probabil avem un veritabil daco-albanism.
        https://ro.wikipedia.org/wiki/Dej#Date_geografice

        ”The -inë, -ina suffix occurs frequently in dendronyms: buçinë, butinë, çetinë, dafinë, hartinë, mërsinë. Other dendronyms with an -ër suffix include: ashër, bafër, boshtër, bujgër, bungër, frashër (var.frashën, Latin fraxinus), fyshtër, mështekër, qitër, ullastër, voshtër.” http://www.arberiaonline.com/viewtopic.php?t=5137

        Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 12, 2020 @ 10:51 am | Răspunde

        • ”Bungăr” a fost considerat de origine germană, din ”Baumgarten”. Trebuie dovezi mai tari decât existența alb. bungër. De studiat sufixul -ăr în română.

          Comentariu de Roderick — ianuarie 12, 2020 @ 8:34 pm | Răspunde

          • Nu știu dacă am adus vreodată ”dovezi tari” în susținerea unei ipoteze, iar -ăr (albanoid) poate fi interesant numai dacă se referă la acel sufix care se regăsește și-n română, nu la cel de mai sus (bungër), care-i o rotacizare a dialectului tosc în anumite cazuri.

            Mai demult s-a vorbit de terminația de plural la care te gândești, care, dacă nu mă înșel, se găsea și-n germană, dar întrebarea este dacă nu-i și acela o rotacizare. Vezi eng.ox-oxen, germ.birke-birken.

            Exemplele din comentariul de mai sus sunt din dial.tosc. Dacă aș găsi și paralele dialectului gheg ar fi mai ușor de spus care-i rotacizat și care nu. Curiozitatea mea e de ce nu se rotacizează -n- din buçinë, butinë, çetinë! Or fi nou intrate în limba albaneză sau provin din dial.gheg?
            Am amintit mai demult și formarea pluralului albanez cu (gheg) -ën și (tosc) -ër.

            Încă o nedumerire mai veche a mea este dacă s-a proecupat cineva ce fonem a fost rotacizat mai întâi, /n/ sau /l/. Presupunând pentru un moment că Bungăr este daco-albanez (*Bungăn-) sau doar albanoid (prin illirii colonizați în Apuseni), n-ar fi interesant de aflat dacă nu cumva tribul sau triburile acelea ilire aduc și rotacizarea? Cu siguranță s-ar demonstra încă o dată că despărțirea albanezei ”comune” în două arii dialectale este mai veche decât aducerea Pirustailor în Dacia, ceea ce cred că teoretizează și lingviștii care au studiat limba albaneză.

            Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 27, 2020 @ 12:24 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: