Istoriile lui Roderick

Martie 30, 2015

Zylmyzdrienos

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:48 pm

Un nume tracic al zeului grec Asklepios, în inscripțiile din sanctuarul de la Batkun; mai are variantele Zymdrenos, Zymydrenos.

După cercetători bulgari (v. aici), prima parte a cuvântului e legată de un (prezumtiv) zyml- ”dragon” (desigur cu corespondent slav, bg. zmiĭa ”șarpe” cf. rom. -de origine slavă- zmeu); după Vl. Georgiev, ”water dragon”, -udrenos din *udr- ”apă”.

După I.I. Russu, în inscripțiile de la Batkun apare numele colinei sacre Zilmissos, al cărei nume are originea posibilă în IE *g’hei-l- ”întredeschide, despicătură”.

Este vizibilă o asemănare consonantică între Zylmyz- și numele lui Zalmoxis (acesta putând avea variante cu z în loc de x, cf. Zyraxes= Zurazeis, Zourazi).

A doua parte a numelui este redată cu o mai mare consecvență în inscripții, -drenos, respectiv -drienos. Probabil coincidența cu alb. dre ”cerb” sau dru ”copac” este întâmplătoare. Aș crede că formantul reflectă PIE dher-2 ”to hold, support” (Pokorny)/ *dhrē- ”to hold”  (starling.rinet.ru), în legătură probabilă cu funcția de zeu al sănătății; ar putea fi potrivit și unui sens de ”(zeul) adorat în Zilmissos”. Interesant este semantismul lit. der̃na-seemly, befitting, decent” (Zylmyzdrienos= cel asemenea/deopotrivă lui/conform cu Zalmoxis??).

Legat sau nu de Zalmoxis, având în vedere semantica vagă de zeu al sănătății, prima parte a numelui ar putea reflecta PIE ĝeu- ”to advance, to hurry”, ĝhel-1  ”to shine”, ĝheu- ”to pour” (să fi fost vorba de izvoare tămăduitoare, ori cf. av. zaotar ”preot”?), ĝēi- ”to sprout” (?) (referințe din dicționarul lui Pokorny).

Anunțuri

8 comentarii »

  1. În link-ul dat în ultimul comentariu (la articolul Za Ma, Ma Za) se vorbește despre o inscripție dedicată unui zeu al fertilității local, al cărui nume nu s-a păstrat decît sub forma a două litere „Zi”. Pare că totul e incomplet privitor la dacii ăștia.
    Se găsea aproape de Peștera Muierilor piesa, dar cultul său trebuie să fi avut loc în peșteră.
    Probabil e vorba de acel zeu încornorat, figurat și pe vasul ceremonial găsit în Danemarca (vasul Gunterstrup) despre care s-a spus că ar putea fi făurit în Balcani, de către „căuacii” traci la comanda scordiscilor.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Gundestrup_cauldron

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 30, 2015 @ 1:30 pm | Răspunde

    • Ce se spune la ziar e foarte important, o fi și veridic?

      Dacă e vorba de un zeu dac al fertilității al cărui nume începe cu Zi-, ar putea începe cu Zin-, din rădăcina *g’ene- ”to give birth, to be born”.

      Comentariu de Roderick — Martie 30, 2015 @ 4:58 pm | Răspunde

      • La nord și la sud de Dunăre se remarca alternanța a/e între dialectele sau graiurile daco-geto-moesice, fără o demarcare sigură și precisă, căci Dunărea n-a fost o graniță.
        Deci *g’ene- ”to give birth, to be born” ar fi dat zanus sau zanes la nord și Zenus la sud.
        Orice comentariu asupra celor două litere cu care începe numele zeului(dracului) respectiv e de prisos acum. N-avem destule informații încă. Etnografic s-ar putea descoperi noi indicii în zona mai largă a oltenilor, ardelenilor și țărenilor (cîmpenii din Țara Romînească). Bănuiesc că-i legat prin prisma unui zeu arhetipal indo-european de ind. Pashupati (alb.pasuri (bogăție)) http://en.wikipedia.org/wiki/Pashupati

        Am păstrat și noi amintirea acestui *demon încornorat care necinstește femeile plecate după lemne în pădure în anumite zile.

        PS: alb. dhin (capră) cred că vine din *g’ene- ”to give birth, to be born”, deci un dacic *dzinopati? :)

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 31, 2015 @ 9:14 am

      • După I.I. Russu IE e are un tratament neunitar în limbile/dialectele trace. e>i în Brinc-, briza, Dingion, Dringista, Triballi ș.a. (cuvinte tracice).
        PIE *g’ene- a dat și -zanus și -zenus în dialecte tracice (sudice).

        Epigrafic, însă, apare și ”Dicebalus” (i în loc de e).

        Zi- dacic s-ar explica mai sigur printr-o formă IE *g’ei sau *g’hei.

        Nume tracice care încep cu ZI-: Zia (costoboc, fem.), Zina (fem.), Zinama (masc.), Zinenis (masc.), ultimele posibil din PIE g’hei ”a împinge, a mișca energic” după Russu (”Limba traco-dacilor”); după Decev, Zinama din PIE g’en ”a cunoaște, a recunoaște”.

        Comentariu de Roderick — Martie 31, 2015 @ 10:29 am

      • P.S. poate e vorba de o divinitate a vegetației (PIE ĝēi- , ĝī- ”to sprout”- Pokorny), care ar putea avea natural și atribute legate de fertilitate.

        Comentariu de Roderick — Martie 31, 2015 @ 11:48 am

  2. Buna,

    Ai vreo parere despre originea toponimului Zamostea? E un sat de pe langa Radauti. Ar putea avea vreo legatura cu Macedonia? Zona Bitoliei, pe acolo sunt sate a caror terminatie seamana cu „..stea”….

    Multumesc mult,

    Oana Mihai

    Exista un singur Adevar. Caile catre el sunt infinite.

    Comentariu de Oana Mihai — Aprilie 1, 2015 @ 5:44 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: