Istoriile lui Roderick

Aprilie 1, 2015

Sălăți din Grădina Ursului

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:28 pm

Într-un binecunoscut episod din ”Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă, eroul este trimis de Spân să culeagă sălăți din Grădina Ursului.

Calul năzdrăvan îl va duce pe Harap-Alb pe deasupra norilor, ”de-a curmezișul pământului” până la casa Sfintei Duminici, ”într-un ostrov mândru din mijlocul unei mări”.

Sfânta Duminică și -mai apoi- Harap-Alb ajung mergând pe jos la Grădina Ursului, aflată la o răscruce de drumuri; se deduce așadar faptul -ciudat- că Grădina Ursului este situată undeva tot pe insula Sfintei Duminici, ori aceasta joacă rolul de ”portal” spre Grădina Ursului.

Basmul lui Creangă redă o geografie mitologică și nu neapărat personală; în multe scrieri de-ale lui Creangă motivele sunt inspirate din folclor, chiar dacă poartă amprenta distinctă a povestitorului. E posibil oare să regăsim această geografie mitologică în spațiul fizic? măcar direcția, punctul cardinal în care se află ostrovul Sfintei Duminici?

Ce vrea să însemne ”de-a curmezișul pământului”? în DEX curmeziș=”de-a latul, transversal; pieziș”. ”Curmeziș” ar putea fi ”de-a latul”, direcția perpendiculară pe ”de-a lungul”, iar acest ”de-a lungul” (pământului) e firesc să corespundă drumului Soarelui, adică direcția Est-Vest. Prin urmare, ”de-a curmezișul pământului” ar putea reprezenta axa Nord-Sud. Cuvintele ”latitudine” și ”longitudine” corespund remarcabil cu acestea.

Dacă ar fi mers spre Nord (punct cardinal cu care este asociat ursul), Harap-Alb ar fi întâlnit o autentică ”salată a ursului”, specia Cicerbita alpina (numită la noi cicoare-de-munte, lăptuca-oii, mlecin, susai-de-munte, susaiul-muntelui -cf. http://www.muntesiflori.ro):

”In Finland this plant is known as „bear-hay” because the Eurasian brown bear feeds on it, as do elk and reindeer. People also sometimes make use of it and eat it raw or cooked in reindeer milk” (http://en.wikipedia.org/wiki/Cicerbita_alpina)”

(sursa imaginilor: Wikipedia)

Planta, comestibilă, nu e însă prea lăudată de contemporani, cel puțin în mediul online.

Situarea la miazănoapte a ”ostrovului florilor” unde locuiește Sfânta Duminică ar fi și mai problematică; cu toate că lumina nopților albe ale nordului ar putea sugera călătorului un tărâm ”solar”, iar nordul ar putea fi în vreo mitologie (?) o ”escală” ascunsă a Soarelui în drumul său.

Mai firesc e ca ostrovul Sfintei Duminici să se afle undeva în Sud -domeniul solar prin excelență-, fiind inspirat poate de vreuna din insulele Mediteranei sau Egeei. Mai mult decât atât, figura Sfintei Duminici locuind pe o insulă o amintește pe cea a nimfelor insulare (matriarhe?) -cum ar fi Calypso– întâlnite de Odiseu în rătăcirile lui pe mare. Există în Odiseea și o insulă a Soarelui (zeul Helios), Thrinakia.

”Sălățile din Grădina Ursului” ar putea să fie o specie sau varietate rară de Lactuca , ori alt gen de salată (unele specii sunt rare acum, Lactuca cyprica și Lactuca alpestris sunt endemisme protejate în Cipru, respectiv Creta; Cicerbita alpina este întâlnită la noi rar, doar în zona montană înaltă). Gustoasă pentru om, trebuie să fi fost gustoasă și pentru urși, crescând în ”domeniul”, ”grădina” acestora; obținerea ei ar fi fost î.a.c. o probă de curaj și… viteză.

Desigur, întreaga Poveste a lui Harap-Alb poate fi doar rodul imaginației lui Creangă. Mai degrabă decât asta, însă, aș crede că în ea există motive mitologice ancestrale, ajunse acolo într-un fel sau altul (și discutate dealtfel în literatura de specialitate), precum și străvechi reprezentări ale lumii fizice, destul de exacte la vremea lor (care ar putea fi vremea lui Ursus spelaeus și Megaceros, cerbul uriaș).

6 comentarii »

  1. […] un cal năzdrăvan -asemenea celui al lui Harap Alb- ne-ar purta de-a curmezișul Pământului (v. https://hroderic.wordpress.com/2015/04/01/salati-din-gradina-ursului/), unde am ajunge oare? Să zicem că plecăm din inima Daciei, de undeva de lângă meridianul 23 […]

    Pingback de De-a curmezișul Pământului | Istoriile lui Roderick — Aprilie 14, 2015 @ 11:08 pm | Răspunde

  2. Daca Harap Alb ar fi calatorit pe calul sau in sus? Pur si simplu a urcat. La fel cum Jack urca pe vrejul de fasole, iar sus da peste un alt tarâm.

    Daca substituim calul cu un avion, de exemplu, am urca pentru a coborâ ulterior. Dar, daca am avea un scop sa urcam pentru a coborâ altundeva? (Nu mai stiu cum e corect a cobori sau a cobora! )

    Comentariu de Deea — Aprilie 17, 2015 @ 6:17 pm | Răspunde

    • Textul ”Poveștii lui Harap-Alb” nu prea lasă loc pentru această interpretare.

      Corect este ”a coborî”, cred că îl aveți pe î și în tastatura ”franceză” (Nîmes, abîmer ș.a.)

      Comentariu de Roderick — Aprilie 17, 2015 @ 9:21 pm | Răspunde

      • Nu exista pe tastatura franceza. INSA , daca vrem, il putem obtine.
        Scuzati deranjul, Roderick! Iertata-mi fie insasi pertinenta de a fi indraznit a raspunde unei invitatii la a gandi, a scrie, a-si exprima parerile, simtirile samd….
        Numai bine si spor in toate!

        PS Chiar de se scrie Nîmes, se va citi Nim…. A dumneavoastra posibil cititoare, Deea…

        PPS Imi vin in minte versurile unui colind românesc: ”Coborât-o, coborât/ Raiule gradina verde/ Maica Sfanta-n tine shede / …..”

        Stiu, domnule Roderick, nu e loc de interpretari, asta e! Cu bine!

        Comentariu de Deea — Aprilie 18, 2015 @ 8:50 am

      • Bună seara. Îmi dau seama și singur că nu sunt chiar culmea amabilității; dar s-ar putea să merite să treceți din când în când pe aici.
        Toate bune!

        Comentariu de Roderick — Aprilie 18, 2015 @ 8:36 pm

  3. Eu promit sa las semne la fiecare trecere, chiar de va fi un simplu gand asternut pe acest perete virtual.
    Dumneavoastra, domnule Roderick, promiteti ca veti fi mai putin exigent in ceea ce priveste simplele mele ganduri asternute?
    O zi frumoasa, cu bine!
    Deea

    Comentariu de Deea — Aprilie 19, 2015 @ 8:26 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: