Istoriile lui Roderick

Aprilie 7, 2015

Ratacensii

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:27 pm

Trib dacic din Podișul Transilvaniei (v. aici); despre numele lor s-a mai vorbit aici (v. comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2010/08/13/retevei-si-toroipan/, https://hroderic.wordpress.com/2012/09/23/artut/).

Ratacensii ar trebui să își fi primit numele -cum s-a spus- de la o localitate sau regiune *Rataca (?). Pe lângă cele spuse în comentariile sus menționate, aș evidenția câteva alte ipoteze etimologice.

*Ratac- ar putea reflecta PIE rei-4 , rēi- ”things, possesion” (Pokorny), cf. v.ind. rātí- ”gift”, av. rātō ”given”; din aceeași rădăcină, lat. res ”thing, property”. *Rataca ar însemna aproximativ ”moșia”. Mai puțin probabil, dar cu aceeași semantică, ar putea proveni din PIE rent- ”thing” (Pokorny).

Altă posibilitate este PIE rēt- ”pole, trunk”. Pe de o parte ar putea fi vorba de o fortificație de pari; pe de alta, ar putea fi semantismul lat. ratis ”plută”, ratiārius ”plutaș”. *Rataca ar putea fi un centru al plutăritului pe Mureș și alte ape, probabil legat -ca în evul mediu- de transportul sării.

Este tentant să cred că numele ratacensilor e cumva legat de ideea de apă curgătoare, prin teritoriul lor trecând cursurile majore de apă ale Transilvaniei, o ”rețea de transport” practicată în antichitate și abandonată abia în vremuri recente.

PIE er-3 ”to move” are derivați ca alb. gheg rîtë ”umed, ud” (și alte cuvinte legate semantic de apă/curgere) ori lit. rī́tas ”dimineață”, rītaĩ ”est”. În absența altor indicii, posibilitățile sunt covârșitor de multe. Probabil din acest motiv în lucrarea ”Limba traco-dacilor” a lui I.I. Russu, termenul ratacensi nu are o explicație, spre deosebire de albocensi.

12 comentarii »

  1. Sigura concluzie care se poate trage (zic eu) este că avem un adjectiv. Sufixul -ac era și este folosit pentru formarea adjectivelor în limbile IE; cel mai important e că-s generalizate în albaneză, dar se găsește și-n română.
    Zona etnografică a Târnavelor a păstrat câteva relicte latine de negăsit în altă parte. Cu atât mai prețioase ar fi unele dacice legate de ratacensi…dacă le găsim.
    Să nu uităm că zona a fost locuită și de celți.

    Știm cum numeau dacii Târnavele? Să nu avem cumva doar o altă denumire pentru târn (porumbar Prunus spinosa) așa cum au denumit și turcomanii Târnavele prin Kukullo.
    PIE rēt- ”pole, trunk” (rătioară) merge oare și porumbarul?

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 9, 2015 @ 8:11 am | Răspunde

    • http://en.wiktionary.org/wiki/ratis

      Dacă *rat(as) ar fi însemnat suliță ca-n slavă, probabil rataca ar fi sulițaș; ar fi o denumire similară etimologic francilor.
      Dacă Rataca era o denumire geografică îmi place Latin retae (“trees standing on the bank of a stream”).

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 9, 2015 @ 8:33 am | Răspunde

      • Putea fi și bâtă/buzdugan, cum ziceam pe vremuri la https://hroderic.wordpress.com/2010/08/13/retevei-si-toroipan. După C. Daicoviciu, chiar numele dacilor provine de la pumnalul *daka.

        Dacă a existat un trib *rati, *ratai, cum presupuneai într-un comentariu, e plauzibilă derivarea rat(a)i>Rataca>ratacensi, cf. buri>Burica>Buricodava>Buricodavensi. Sufixul -ac e diferit de -ic, dar e posibil să fie o variantă regională a lui.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 9, 2015 @ 5:12 pm

      • Cred că trebuie făcută o diferență între acele sufixe. Sunt mai stabile în timp decât cuvintele. Semantic pot evolua spre a desemna diminutive sau augmentative.
        Până la urmă, dacă limba dacilor s-a conservat în parte prin Română, trebuie să fi păstrat și câteva afixe.
        Zic că se confimă prin albaneză și limba noastră. Deja mă gândesc dacă nu cumva sufixul (albanez) feminizant -ăreșă nu cumva este același cu geticul -aris (-ariș sau -ăriș?) din numele râurilor.
        http://en.wiktionary.org/wiki/mbret%C3%ABresh%C3%AB#Albanian
        http://en.wiktionary.org/wiki/Category:Albanian_suffixes

        Am vorbit despre sufixul -oc augmentativ, dar ce legăturăar putea fi cu Alboca sau Napoca (var: Naparis?)
        Probabil nu vom ști nimic cu siguranță absolută.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 9, 2015 @ 5:54 pm

    • Târnava ar putea fi râul Mulliare – https://hroderic.wordpress.com/2014/09/29/mulliare/

      Comentariu de Roderick — Aprilie 9, 2015 @ 12:06 pm | Răspunde

  2. O altă problemă: numele tribului artacenses. Așa l-ai pomenit în comentarii (@Sorin); pe net apar de obicei ca ”artaci”. ”Artacenses” am găsit pe net doar într-un fragment din Sofocle (în latină: ”Quid cunctamini Artacenses et Percosii?”).
    Să fie triburi diferite?
    Numele regiunii tribului pare să fi fost Artasia (”Fl(avius)Moco domesticus de patria Artasia de vico Calso”- http://www.enciclopedia-dacica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=651%26Itemid=297).

    Comentariu de Roderick — Aprilie 10, 2015 @ 3:52 am | Răspunde

  3. În Poienari este atestat la 1481 un „Ispravnic Ratea pârcălab al Poenarilor”. Avem și un sat Rătești în aceași zonă a Argeșului.
    Dacă nu-i un hipocorist sau un nume slavic, poate e un cuvânt latin cu înțeles aproape pierdut. După ce am eliminat totul dăm și dacilor o șansă. :)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 14, 2015 @ 4:21 pm | Răspunde

    • O șansă minusculă. Așa și Reteagul, care din întâmplare e chiar pe terenul Ratacensilor.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 14, 2015 @ 5:04 pm | Răspunde

  4. Am găsit o explicație pentru o serie de toponime:

    http://www.flux.md/editii/201310/articole/14549/

    http://en.wiktionary.org/wiki/r%C3%A6dan

    În satul Căiuți e o istorie fascinantă despre un hipodrom al neamului Rosetti, unde celebrii cai moldovenești (probabil încrucișați cu tarpani la un moment dat) s-au întrecut cu cai arabi și au învins. Tot aici se găsește un toponim Podișul Rateșului, apoi un pârâul Rateșului în altă parte a țării.
    În Dâmbovița moara Rateșului.

    E probabil destul de răspândit în țara noastră, dar or fi toate de origine germană?
    Unele sensuri ale reg. rât (ardelenesc) ar putea proveni din rad. er- „to move, to flow” ca
    alb.ritë – ud, umed).

    râtáș, râtáșuri, s.n. (reg.) teren desțelenit, laz.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 17, 2015 @ 8:40 am | Răspunde

    • RĂTĂCÍ vb. v. aciua, cuibări, oploși, pripăși.

      Să fie acest verb derivat din ratuș/ratoș, rateș („casă mare”, „conac boieresc”, „han”) sau coradicale?
      http://archiva.flux.md/articole/1454/

      N-am căutat prea mult la el, dar sunt două ipotezele de lucru: o temă verbală cu sufix verbal (-ici, -ăci), un prefix ră- (d. răs-) și o temă verbală *tăci.
      Dacă ratuș ar fi însemnat poștă ( „distanţa dintre două staţii de poştă, egală aproximativ cu 20 de km”, „distanţă nedeterminată (de obicei mare)”
      ar fi fost posibilă o derivare din *er- „to move, to flow” , coradical cu părău și altele.

      Ce bine s-ar fi explicat vb. a râtui cu albanismele precizate mai sus. https://dexonline.ro/lexem/r%C4%83tui/144006
      Semantismul era acolo, „a se mântui cu fuga” cf. alb. arrati https://en.wiktionary.org/wiki/arrati

      Mai sunt destule coradicale de ambele părți, dar îmi amintesc doar două acum: alb. jermë (delir) și reg.arioiu, arămuc (grup de oi despărțit de turmă)

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 27, 2016 @ 7:08 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: