Istoriile lui Roderick

aprilie 14, 2015

De-a curmezișul Pământului

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:08 pm

Dacă un cal năzdrăvan -asemenea celui al lui Harap Alb- ne-ar purta de-a curmezișul Pământului (v. https://hroderic.wordpress.com/2015/04/01/salati-din-gradina-ursului/), unde am ajunge oare? Să zicem că plecăm din inima Daciei, de undeva de lângă meridianul 23 est (Sarmizegetusa Regia 23.3093°E; Ulpia Traiana 22.7873°E; Măgura Călanului 23°3’42″E).

Am întâlni destul de multe insule în drum. De la nord spre sud am trece prin insulele Nordaustlandet și Edgeøya din arhipelagul Svalbard, apoi, ceva mai aproape de țărmul norvegian, Sørøya, Seiland și Stjernøya. După peninsula scandinavă și porțiuni de mare (Baltică), insulele Hiiumaa, Saaremaa (cu lacul meteoritic Kaali, înconjurat de legende) și Ruhnu. Din Letonia până în Grecia am merge deasupra continentului; apoi insula Eubeea și strâmtoarea Euripos (despre care am vorbit în articolul https://hroderic.wordpress.com/2015/01/05/strungut-de-mare/) și Cythera, insula Afroditei. Un alt zeu grec s-a născut pe aproape același meridian: Asclepios, zeul medicinei, la Epidaur (23°08′E).

7 comentarii »

  1. Sunt curios să aflu dacă nu cumva plasarea locurilor sacre ale Dacilor are cumva o logică matematică, ca în filmulețul următor. Probabil formau o rețea și se pot avea în vedere și cele din sudul Balcanilor. (https://youtu.be/r23EW-Tvk80)
    Nu cred că erau inspirați de Dumnezeul treimic, nici de așa zișii extratereștri, ci de demoni. Tehnic vorbind, aceia pot fi văzuți drept extratereștrii.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 9, 2019 @ 7:40 pm | Răspunde

    • S-a scris deja mult despre geometria dispunerii siturilor dacice. În mare parte aberații.
      Însă dacii aveau cunoștințe avansate de astronomie și o religie astrală, după unii (planetele erau zei, ca în -probabil- toate religiile astrale). După Dan Oltean, dispunerea templelor de la Sarmizegetusa reproduce dispunerea planetelor pe cer în momentul edificării Sarmizegetusei.

      Părerea mea e că dacii erau -ca atâția alții- inspirați de natură și ordinea ei cosmică.

      Comentariu de Roderick — septembrie 9, 2019 @ 8:12 pm | Răspunde

  2. Eu vreau să văd o dispunere geometrică în teren care depășește orice posibilitate tehnică a Dacilor și strămoșilor lor preistorici de a le dispune. Vreau să văd cum trasezi pe hart

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 10, 2019 @ 4:52 am | Răspunde

  3. Articolul următor explică cel mai bine anumite repere istorice din istoria și religia Dacilor, cum n-am mai citit în alte părți. Ba chiar explică cumva și momentele alese pentru sacrificiile probabile ale lui Zalmoxis (494 î.d.Chr.) și Bʉrebistas (44 î.d.Chr.).
    KOGAIONONUL – MIT SI REALITATE – 2
    http://templulsecretelor.blogspot.com/2011_05_29_archive.html

    Este clar că Dacii aveau o lungă istorie în observarea cerului și se ghidau după anumite repere astrale. Probabil vor moșteni multe dela neolitici, traducând pe limba lor concepții și credințe și preluând anumite situri ”sacre”.

    Mă întreb retoric dacă nu cumva Zalmoxis și Bʉrebistas se identifică cu un fel de Dumnezeu tutelar suprem și astfel sunt sacrificați cu voia lor și devin un fel de sfinți sau chiar deificați (”precum în ceru așa și pre pământu”). Aș vrea să spun că avem o paralelă peste timp cu însuși Christos, dar nu cunoaștem mare lucru despre religia strămoșilor afară de câteva frânturi presupuse. Codificarea credințelor în poezie și balade este iar un artificiu interesant, folosit și de alte culturi.

    Mă bucur că se poate raționaliza cumva acele evenimente istorice reper, ceea ce indică un model de gândire simbolistică centrată pe semnele cerului. Nu cred că omul contemporan mai poate pătrunde în mentalul strămoșilor fără studii pluridisciplinare și paradoxul e că avem tehnologia și ”know-how”-ul. Putem face o reconstituire adecvată a lexicului dacic aplicând transformările fonetice cunoscute, iar cu sintaxa se poate extrapola pe baza albanezei medievale.
    Numai să nu avem ceva ca-n limbile celtice insulare, a căror sintaxă pare să urmeze un model pre-indo-european similar limbilor semitice. Se presupune că asimilarea triburilor găsite în insule a avut o cât de mică înrâuri asupra celților, dar nu și asupra germanicilor, care vor mătura pe Britoni, Picți și Goidelici până aproape de dispariție.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 10, 2019 @ 7:00 am | Răspunde

    • Proto-Brythonic *Prɨdėn (“Britain”) from *Pritanī (also compare *Prɨdɨn (“Picts”) from *Pritenī), attested to in Ancient Greek as Πρεττανική (Prettanikḗ), compare Welsh Prydain. Doublet of Brittany.
      https://en.wiktionary.org/wiki/Britain#Etymology_1

      Cred că breton (*brithon) avea aceiași semnificație cu numele dat caledonilor de către romani, Pictī, și s-ar putea să aibă o tradiție comună de-a lungul întregii insule (p-celtic), dacă nu majorității celticilor antici: a se picta pentru război.
      Galezii numeau caledonii ”Brithwyr”, deci nu cumva Πρεττανική (Prettanikḗ), numele attico-ionic, este inspirat de un vechi brith? Cu siguranță breton e diferit de *pritan sau e o limbă neceltică care sonoriza ‘p’ înainte de ‘r’.

      Proto-celtic *mrixto- ‘variegated, diversified, painted, speckled’ [Adj]
      GOlD: OIr. mrecht [0]
      W: OW brith gl. pictam, W brith
      PIE: *mergʷ- ‘dark, coloured’ (IEW: 733f.)

      Dă clic pentru a accesa Etymological%20Dictionary%20of%20Proto-Celtic-1.pdf

      Probabil și hidronimul Margus e un coradical.

      irl. cruth, meaning „form, figure, shape” https://en.wikipedia.org/wiki/Cruthin
      https://en.wiktionary.org/wiki/Prydain

      Comentariu de Sorin5780 — aprilie 6, 2020 @ 9:18 am | Răspunde

  4. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/k%CA%B7er-

    Irl. cruth („form, figure, shape”) este coradical cu alb.sarkë (“build, frame”) și lit.kùrti (“to do, make, build”). Nu cumva *kʷer- (to do, to make, to build) dau un traco-dac.*kart-/*kārt- din toponimele Kartum (m-ții Apuseni),
    Στένέκορτά (Stenekorta) / *Stenecortum (Moessia Inferior), ”Ζυντουχορτου” la Procopius și altele?


    PIE *ǵʰortós – Ancient Greek: χόρτος (khórtos, “farmyard”), Latin: hortus (“garden”).

    Am mai încercat în trecut să găsesc o explicație celor două oiconime, dar fără succes. https://hroderic.wordpress.com/2018/07/13/corlan/

    Dacă exista un *kārt- sau *čārt- (part.pasiv trecut) putea însemna orice, dar înclin spre un tip de fortificație. Interesant este că tiparul mental dintre sl. *čarъ, *čara (“magic, sorcery”) și arh.faptu (farmec) ar putea sugera ceva similar și-n dacă, poate chiar din același radical.

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 6, 2020 @ 11:23 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: