Istoriile lui Roderick

Aprilie 18, 2015

Arăpușca

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 1:51 pm

Un nume al unei zâne. Din păcate nu i-am aflat încă povestea.

”zinele joacă un rol însemnat în basme (ca feele în poveștile din Occident): îmbrăcate în alb, iubitoare de cântece și jocuri, ele locuesc în palaturi mărețe și poartă nume diferite, după cum trăiesc în arbori (Fata din Dafin) sau în ape (Zina zinelor), pe munți și pe câmpii (Arăpușca); dar cea mai vestită dintr’însele e Ileana Cosânzeana, zina cu părul de aur, eroina basmelor noastre” (Șăineanu, dexonline.ro)

Într-un articol aflu însă că tot după Șăineanu Arăpușca este o zână-pasăre (”…the bird-lassie in the tale The Little
Blackamoor or Arapusca”).

Nu știu dacă ”Arăpușca” s-ar traduce prin ”the Little Blackamoor”; nu cred că derivă din arap ”maur, arab, negru african”. Fiind o zână-pasăre, numele i-ar putea fi înrudit cu aripă, lat. ālipēs ”with wings on the feet, wing-footed; of Mercury; [in poetry] swift, fleet, quick” (latinlexicon.org).

Mai puțin probabil, cu numele Harpiilor, ființe mitologice cu chip de femeie și corp de pasăre; în latină, harpē este un nume al uliului porumbar (Accipiter gentilis).

Să notăm și numele nimfei Alopê – pe care Poseidon a sedus-o în forma unui pescăruș albastru- transformată într-un izvor lângă Eleusis; cuvântul nu e singular în toponimia greacă și ar putea avea -ca multe nume grecești- origini foarte vechi.

În legătură cu rădăcina *arăp- m-am gândit și la un posibil nume al vulpii (cf. gr.ἀλώπηξ, ἀλωπός , PIE u̯l̥p- ); faptul e însă neplauzibil în mitologia populară românească (o zână-vulpe??).

Rămâne să aflu mai multe despre acest personaj al basmelor (se pare că în acest caz resursele ”online” sunt foarte sărace) și să pot continua povestea de aici.

Anunțuri

4 comentarii »

  1. http://www.okazii.ro/carti-pentru-copii/basme/-antologie-de-literatura-populara-basmul-vol-ii-1956-ed-academiei-r-p-r–a126390601

    Dacă nu ai cartea, te duci pe jos la bibliotecă și o împrumuți. Anunțul e expirat.

    Comentariu de Nauti's — Aprilie 18, 2015 @ 8:49 pm | Răspunde

  2. Intr-adevar, nu sunt multe detalii despre aceasta zâna/ fée, Arapusca/L’Arapusca. Nici motorul meu de cautare Bing nu imi gaseste mare lucru despre aceasta poveste, mai concret despre acest basm care am gasit totusi ca ar fi un basm european, un basm românesc. Deci, avand in vedere ca ignoram existenta acestui basm, acestui personaj, totusi am gasit ceva.

    Dar, stiind de existenta personajului Harap Alb, indraznesc sa asociez ceva ce ar avea in comun cele doua personaje: ARAP. H-ul in franceza este mut, nu se aude in pronuntia unui cuvant. Imi ramane Arap…. (H)Arap alb, Arapusca.

    Arapusca , daca il gandesc ca si cuvant in româneste, ma poate duce gandul ca ar putea fi un diminutiv. Ca si ratusca/ratzushca, ca si Andreea-Andrusca samd.

    Arapusca trebuia sa fi fost, trebuie sa fie ceva mic, cineva mic/mica, existand pana si azi in folclorul nostru. Si are ecva in comun cu Harap Alb. Harap era alb, Arapusca era mica, o Arap mica?! Oricum, amandoi aveau puterea sa zboare, sa calatoreasca dintr-o lume in alta.

    Comentariu de Deea — Aprilie 19, 2015 @ 9:13 am | Răspunde

  3. Eu cred că trebuie mers pe firul mitologiei albaneze. Baba Tomor, zeul principal la albanezii sudici are o consoartă, Frumoasa pământului, care apare câteodată sub forma unui.. „harap” https://en.wikipedia.org/wiki/E_Bukura_e_Dheut

    Cerul și Pământul se unesc dând pleiada de creaturi mitologice. Ăsta e miezul cosmogoniei românești din toate cărțile despre mitologie. Că mai apar și alte personaje, asta e altceva. Erau probabil politeiști până la impunerea și poate unificarea cultului dacic prin războinici și profeți, cu puțin înaintea lui Burebista și mai ales în timpul său.

    O astfel de zeiță putea să apără într-o ipostază total diferită de ”icoana” ei, testând pe oameni. Sunt multiple astfel de motive.

    Chiar și așa, probabil că ce aveau dacii nu corespunde cu ce au albanezii. Tomor are un frate Shpirag, deci pot fi dioscurii la origine, motiv care apare și-n religia danubiană a traco-dacilor. Aceștia aveau o zeiță în mijlocul lor.

    Mai au și Prende cu Perëndi; e destul de bogat panteonul lor, ca și al nostru, însă motivele astea se mai repetă și la noi.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 12, 2017 @ 4:04 pm | Răspunde

  4. În fine, am avut șansa de a citi basmul ”Împărăția Arăpușcăi”, cules de Dumitru Stăncescu.

    Arăpușca pare într-adevăr a avea a face cu păsările. Sosește și pleacă în zbor de pe împărăția ei, adevăratul ei domeniu fiind undeva în alt tărâm, unde eroul poveștii ajunge (transformat în muscă și călare pe un ciocârlan) după ce străbate șapte ”împărății” ale păsărilor.

    Să notăm pentru aripă și varianta

    ”arápă sf vz aripă” (dexonline.ro, cf. ”Micul dicționar academic” (2010)), ”arăpușcă” putând fi un diminutiv al acestui ”arapă”

    ”Împărăția Arăpușcăi” se află la apusul împărăției eroului poveștii, fiind descrisă ca o întindere uriașă de câmpii pustii, fără niciun fir de apă sau fântână (!).
    (În Europa, o descriere similară a primit doar ”pustiul getic”. Desigur, dacă Arăpușca ar fi chiar …arăpoaică, lucrurile ar fi plauzibile și dpdv al geografiei terestre, În pustiu se află și palatul somptuos al Arăpușcăi, o imagine destul de familiară în lumea arabă.)

    Puterea Arăpușcăi stă într-un paloș cu care poate învinge oștiri întregi. M-am gândit și în acest sens la vreo conexiune etimologică; nimic demn de a fi menționat.

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 22, 2017 @ 7:53 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: