Istoriile lui Roderick

Aprilie 19, 2015

Unde se bat munții în capete

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:18 pm

”— Ia mai îngăduiește puțin, nerăbdătorule, zise fata împăratului, luând o turturică în brațe, spunându-i nu știu ce la ureche și sărutând-o cu drag; nu te grăbi așa, Harap-Alb, că te-i pripi. Stai, că mai ai și cu mine oleacă de vorbă: înainte de pornire, trebuie să meargă calul tău și cu turturica mea să-mi aducă trei smicele de măr dulce și apă vie și apă moartă de unde se bat munții în capete. Și de-a veni turturica mea înainte cu smicelele și apa, ia-ți nădejdea despre mine, căci nu merg, ferească Dumnezeu!” (Ion Creangă, ”Povestea lui Harap-Alb”; Wikisource)

Stânci care se bat în capete apar în legenda Argonauților: Symplegadele din strâmtoarea Bosfor. Localizarea munților care se bat în capete, din basmele românești, trebuie să fie însă alta. Un detaliu important apare în basmul ”Omul de flori cu barba de mătasă”, cules de N. Filimon. Ca să ajungă la munții care se bat în capete, Făt-Frumos merge spre soare-apune, cale lungă.

”…merse înainte ca cuvîntul din poveste, că-nainte mult mai este, și ajunse într-o cîmpie de unde se auzea zgomot mare. Atunci calul zise lui Făt-Frumos:
— Stăpîne, cată spre soare-apune și spune-mi, vezi ceva?
Făt-Frumos se uită și văzu doi munți bătîndu-se în capete.
— Pintre acești doi munți avem să trecem ca să luăm apă vie și apă moartă, zise calul; să mergem încetișor și, cînd om fi aproape de munți, să-mi dai de trei ori cu pintenii și să te ții bine de coamă cu o mînă și cu cealaltă să iei apă.
Cum ajunse Făt-Frumos dinaintea munților, dete pinteni calului, care zbură mai iute decît gîndul, trecu pe la fîntînă, luă apă și ieși dintre munți mai nainte de a se lovi în capete.” (Wikisource)

Munții care se bat în capete par să fie deci la marginea vestică a lumii cunoscute; posibil Coloanele lui Hercule, identificate de obicei cu strâmtoarea Gibraltar.

În apropierea Coloanelor lui Hercule se află și Grădina Hesperidelor, de unde Hercule avea să fure merele de aur. Ceva mai înțeleaptă decât regele Euristeu, cel care îl supune pe Hercule celor douăsprezece munci, fata împăratului din ”Povestea lui Harap-Alb” cere să i se aducă trei smicele de măr dulce, adică trei altoaie (dulce – ”(despre pomi) care face fructe bune de mîncat. Să-mi aducă trei smicele de măr dulce. CREANGĂ, P. 272. Și te suie-n mărul dulce, De vezi badea cum se duce. JARNÍk-BÎRSEANU, D. 112.” , cf. DRLRC, dexonline.ro).

*

Apa vie și apa moartă, în afara dimensiunii lor simbolic-metafizice, își au câte un corespondent în spațiul fizic; e vorba probabil de izvoare -posibil cu calități terapeutice- în cazul apei vii și de ape stagnante -posibil, de asemenea, cu calități terapeutice (nămoluri ?)- în cazul apei moarte. În basme, apa moartă e folosită pentru a lipi și ”închega” la loc trupul sfâșiat al eroului; într-adevăr, nămolul este utilizat în mod tradițional inclusiv pentru vindecarea rănilor (v. de exemplu aici).

Avem, în județul Dolj, toponimul Apele Vii.

”În „Etymologicum magnum Romaniae”, Hasdeu emitea ipoteza că numele satului, în latină Aquae Vivae, ar reprezenta opusul staţiunii antice Aquae Mortuae (azi Aigues mortes în Franţa), aflată la capătul opus al Imperiului Roman. Părerea prof. Ilie Chiriţă este că numele se trage de la numeroasele bălţi aflate până la începutul secolului al XX-lea în împrejurimile satului, pline de păsări şi peşti.” (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Comuna_Apele_Vii)

Cred că părerea lui Hasdeu e ceva mai aproape de adevăr; numele localității reflectă prezența unor izvoare, posibil dispărute. Acesta este cazul toponimului Aigues-Vives, din Ariège, Franța:

”Aigues-Vives, de l’occitan Aigas Vivas (eaux vives) tient son nom des sources qui jaillissent des collines environnantes” (http://fr.wikipedia.org/wiki/Aigues-Vives_(Ari%C3%A8ge) )

Recapitulând, am avea de căutat pe hartă undeva spre vest un defileu, o trecătoare sau o strâmtoare marină în vecinătatea căreia sunt izvoare tămăduitoare, dar și bălți cu nămol sapropelic, și eventual livezi cu mere nemaivăzut de frumoase și gustoase. Desigur, nu e nevoie neapărat de îndeplinirea tuturor condițiilor, pentru că miturile se pot suprapune.

Autorii antici, în majoritatea lor, localizează Coloanele lui Hercule la strâmtoarea Gibraltar. Nu e exclusă însă ipoteza conform căreia aceste Coloane sunt Cazanele Dunării, ultimul corn al Oceanului.

Rămâne să cercetăm mai îndeaproape geografia fizică și cea mitică, pentru a vedea în ce măsură se pot suprapune. O operațiune tot atât de delicată pe cât este de fascinantă.

7 comentarii »

  1. http://www.summerday.ro/2011/08/30/povestea-lui-harap-alb-sau-ce-a-fost-mai-intai-povestea-sau-poporul/

    Acorzi prea multă atenție unor povești inventate în atâtea veacuri fără internet și *tembelizor. Ce să caute Coloanele lui Hercule într-un basm popular? Harap-Alb nu e un personaj real?
    Ce cauți în Turcia și Spania cu presupunerile tale? Dacă e mitologie autohtonă, fii sigură că tracii nu erau atât de cosmopoliți cum erau grecii antici.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 19, 2015 @ 4:35 pm | Răspunde

    • Probabil că nu erau atât de cosmopoliți ca grecii, dar asta nu înseamnă că nu știau ce mai e pe lumea asta. Localizarea Coloanelor lui Hercule nu e sigură; probabil mai multe locuri erau numite astfel.

      Turcia, da. Regiunea respectivă se numește azi Doğu Trakya. Ανατολική Θράκη, Източна Тракия.

      P.S. nu-mi mai da linkuri tâmpite, e posibil să nu le mai deschid

      Comentariu de Roderick — Aprilie 19, 2015 @ 4:51 pm | Răspunde

  2. Foarte bun articolul! Echilibrat. Inginerul din link nu s-a intrebat DE CE TOATA LUMEA IL AJUTA PE HARAP ALB INDIFERENT DE NEREUSITELE SALE SAU DE ATITUDINEA LUI.

    Comentariu de George Grigorescu — Aprilie 19, 2015 @ 5:37 pm | Răspunde

  3. Apa vie si apa moarta ma duce cu gandul la doua chestii :
    1. Apa activa si apa pasiva.
    2. Credinta in divinitate

    Dezvolt. Sunt multe contraste in Harap Alb. Printre ele apa vie, o apa ce poate fi activa si purtatoare de viata, de bine si apa moarta purtatoare de negativ in ansamblu. Harap Alb va fi reinviat cu ambele. Binele si raul.

    Comentariu de Deea — Aprilie 19, 2015 @ 9:47 pm | Răspunde

  4. Caut Arapusca ;) Am o pista spre pasarea maiastra. Pe curand.

    Comentariu de Deea — Aprilie 19, 2015 @ 9:56 pm | Răspunde

  5. Interesant…
    Acuma cativa ani am auzit de Dr. Masaru Emoto si experimentele lui cu apa si fulgii de zapada. Asta m-a facut sa ma gandesc la apa vie din basmele romanesti.

    Tot in legatura cu subiectul > http://www.formula-as.ro/2006/726/mica-enciclopedie-as-27/henri-coanda-si-apa-vietii-7166

    Comentariu de jimihas — Aprilie 27, 2015 @ 1:42 pm | Răspunde

  6. Filtru de apa vie GAV neutralizeaza informational apa;(www.apa-vie-romania.ro)

    Comentariu de Lee Malango — Decembrie 16, 2015 @ 3:12 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: