Istoriile lui Roderick

Aprilie 25, 2015

Dungu

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:22 am

Toponim carpatic destul de rar față de altele; știu de masivul sau muchia Dungu în Munții Ciucaș; în Apuseni, vârful Dungu Bradului, la nord de orașul Brad, în apropierea satului Bulzeștii de Sus.

Cea mai simplă conexiune etimologică ar fi

dúngă f., pl. ĭ (vsl. donga, arc, curcubeŭ; bg. dŭgá, rus. dugá, curcubeu). Linie, vargă, trăsătură: postav negru cu dungĭ albe. Margine, muche: dunga patuluĭ. Lature, coastă, parte: se punea pe o dungă și asculta murmuru pădurilor (Agrb. Înt. 7), calu căzu pe dungă (ib. 229). A trage clopotu’n dungă, a-l trage făcînd să izbească limba numaĭ într’o parte: de ce bat într’o dungă clopotu cel știrb? (Adev. Lit. 14 Dec. 1930; 2, 1). A fi într’o dungă (Agrb. Înt. 223), a fi într’o parte, cam nebun. Vechĭ. Olt. Linie genealogică, spița neamuluĭ. V. frunză.” (Scriban, dexonline.ro)

Poate e vorba de culmi care seamănă cu un arc, ”arcuite”. Însă cred că oronimul are doar origine comună cu vsl. donga, anume PIE dhengh-1 ”to press, to cover” (Pokorny). Din aceeași rădăcină, engl. dung, care însemna la origine ”morman de bălegar”, cf. danez dynge „heap, mass, pile”; lit. dangà ”acoperământ”.

I. Duridanov oferă această explicație (sau una similară) pentru numele fortăreței trace Dingion:

Dingion (Prok.) – fortress near Marica. Identical to a number of Baltic place names: the Old-Pruss. Dinge (forest), the Latv. place name Diñgas, Dindzhe (meadow), Ding-upte (stream), etc., interpreted from the Latv. dinga ‘a plant’ and ‘fertile place’, related to the Old-Icel. dyngia ‘dunghill’, the Anglo-Saxon dynge, the Old-HighGerman tunga ‘manuring’.” (http://www.kroraina.com/thrac_lang/thrac_4a1.html)

Mai puțin probabilă ar fi originea în PIE *tungʷ- , după starling.rinet.ru o rădăcină la originea v.ind. tuṅga- ”elevation, height, mountain”, v.gr. tǘmbos ”deal, morman, mormânt” (în ciuda asemănării aparente, ultimele două cuvinte nu sunt, cf. dicționarelor, înrudite).

Altă conexiune posibilă este dună (de nisip), galicul *dunom, v.engl. dun ”height, hill, mountain”, PIE *dhūn-coast, (dry) land” (starling.rinet.ru). Duridanov leagă cuvintele menționate de tracul Dunax, Donuca, Dinace -numele munților Rila.

2 comentarii »

  1. dungă – reg. Ban. coastă de deal

    Pentru * dhengh-1 ”to press, to cover” cred că ar trebui luat în considerare adj. zângălos,zângălit (Mărgineni,Făgăraș) – murdar (*zângală?)
    Cred că însemna murdărie ce *acoperă corpul și e doar o formă mai conservatoare decât
    jeg n. 1. materie gălbuie in lâna oilor; 2. murdăria de pe corp. [Cf. Slav. JEGŬ, arșiță, din JEGÕ, A arde (v. jig)].

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 7, 2015 @ 7:02 pm | Răspunde

  2. Uite o perspectivă nouă asupra lui dungă! Ce-ar fi să avem un coradical al alb.nduk – to draw (out), pull up, pluck https://en.wiktionary.org/wiki/nduk

    îndunga, vb. (a face cute).

    A ducuci era prima mea opțiune, mai demult, dar acum cred că sunt incluse și aceste sensuri ale termenului nazalizat. Ideea ar fi că avem o evoluție semantică dintr-un vb. identic cu cel albanez, a trage ceva pe pământ sau lut (un băț, un styllus?), și prin urmarea a lăsa urme/dâre și astfel avem sensul de „cută, linie, striație”. Ar fi același semantism cu eng. draw, dar și mai și, am putea avea primele încercări de a scrie în lut conform celebrelor semne ale culturii Vinca-Turdaș, chiar dacă majoritatea cred că indo-europenii nu erau încă veniți.
    Chiar și fără perspectiva asta protocronistă, primele încercări de scriere se făceau în lut, pe pământ. Nu era nevoie de scriere în sensul clasic înțeles de noi. Dacă dacul, ca și românul, voia să se protejeze de stihii și duhuri „trasa” un cerc și se poziționa în el.

    a trasa< fr.tracer < tractum(arom.traptă), participiu al vb.traho (a trage), coradical cu eng. draw, drag. https://en.wiktionary.org/wiki/tracer#Etymology_2
    https://en.wiktionary.org/wiki/traho#Latin

    De urmărit sensul de contur al s. dungă și alb.dukje https://en.wiktionary.org/wiki/duket#Albanian

    Toponimul Dungu și expr. de-a dungușul, adv. (Trans., de-a berbeleacul); Să fie legate de doagă/a dugi, ceva rotunjit, "îndoit", dar pe filiera lingvistică a numeralului traco-dacic? https://dexonline.ro/definitie/doag%C4%83

    Mai demult am amintit de NP. Deag(u) (Muscel), care probabil nu-i legat de alb.degë, cum crede Constantinescu. https://en.wiktionary.org/wiki/deg%C3%AB
    Să nu fie adeag/adiag sursa: https://dexonline.ro/lexem/adeag/197229

    Aș vrea să cred că e coradical cu alb.djeg- to burn (dacic Diegis/*Diegiș), deși era mai bună o formă de participiu substantivat activ *diegunt/ cu sufix -an, -un, diegună sau cu rotacizare (alb.djegur), participiu simplu *dieguș.
    Sau cu sufixul -um, *diegum(b) (cf.exemplelor albaneze/gheg, a exemplelor rare românești sau a sufixul baltic -ums)

    Are origine nec. în maghiară: https://en.wiktionary.org/wiki/agyag#Etymology

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 23, 2015 @ 7:04 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: