Istoriile lui Roderick

Aprilie 28, 2015

Cearâng

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:24 pm

Mi s-a părut că acest element toponimic ar putea fi legat etimologic de un etnonim, celegeri, popor tracic sau celtic din Moesia. Plauzibil dpdv al evoluției fonetice, e probabil doar una din multele coincidențe.

Toponimul apare în aria de sud-vest a Olteniei: Cearângu, Cerângani, sate în jud. Mehedinți; Măgura Cearângului, numită și Măgura Cerului, în satul Dobridor, jud. Dolj (v. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobridor,_Dolj).

Ar putea fi doar o variantă a lui ciorâng,

ciorấng (ciorúng), ciorấngi (ciorúnguri), s.m. (reg.) cioban care dă oile la strungă; mânător.” (DAR, dexonline.ro)

Acest cuvânt a fost declarat pe aici :) autohton. După d-l Sorin, din PIE *key(w)-, *kyew- ”to set in motion” (starling.rinet.ru).

Aș opta pentru PIE kel-5to drive, force to move quickly” (Pokorny), care a dat v.gr. bou̯−kólo− ”văcar” (originea greacă a lui ”bucolic”). Aceasta ar face ca varianta posibilă *cearâng să fie mai aproape de original.

Sensul lui ciorâng pe care l-am observat e cel de ”ajutor de cioban”; ciorângul de la stână e un puști, un copil care își face ucenicia în ciobănie. Din acest pdv poate fi apropiat de cirac, din tc. çırak ”ucenic, novice, copil”, cuvânt de origine persană (čerâğ, čarâğ, cuvinte care par (?) mai apropiate de ciorâng din română).

În ceea ce privește numele celegerrilor, ENDA menționează că ”istoricul W.Tomaschek consideră că numele lor ar trebui identificat cu acela de locuitori ai peşterilor sau ai bordeielor”. Mi se pare, în lipsa unor date istorice relevante ori analogii, un nume tribal căruia foarte greu i se poate găsi o etimologie sigură, având în vedere toate rădăcinile PIE *kel, *skel, *kei ș.a.

Toponimul Măgura Cearângului/Măgura Cerului ar putea oferi o cu totul altă explicație. Ar putea fi vorba de un arbore, cerul (Quercus cerris), numit în Ardeal ceroi. Cearâng ar putea reflecta altă formă latină (cf. cerrinus ”of the turkey oak”?).

Ar mai putea însemna o formă mai înaltă de relief (cf. Măgura Cearângului, toponim irelevant totuși), având la origine PIE k̂er- ”head, horn”; din aceeași rădăcină, cuvinte asemănătoare desemnează animale cornute (v.gr. kerámbüks ”rădașcă”, v.ind. kuraṅga- ”antilopă”).

Anunțuri

7 comentarii »

  1. Cred că celegerii se traduce locuitor la înălțime (*kel- to lift) sau locuitor al bigorului (izvor) unui râu sau a unor rîuri, conform variabilei Saldokela.
    Kela mai poate însemna caput cf.unei traduceri Saldocaput sau obârșie după același radical dat.

    Măgura Cearângului, numită și Măgura Cerului…
    Cearâng e un diminutiv după arborele cer. Sunt zone mai întinse în evul mediu care foloseau acest sufix alb.-rom. -ung / -âng (țărigă/țărângă, lătâng, sălângă, etc.). Zonele unde se găsește au o istorie de locuire a ilirilor, deci ridică unele întrebări.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 28, 2015 @ 3:14 pm | Răspunde

    • Nu cred că e un diminutiv. Pe de o parte, nu cunosc niciun exemplu concludent în care -âng să aibă valoare indubitabil diminutivală. După Ciorănescu ”lătîng, adj. (rar, interminabil, fără sfîrșit), cu un suf. neuzual, cf. nătîng”.

      Apoi, semantic, nu e plauzibil ca un loc să fie numit în același timp cu un nume și cu diminutivul lui (ori e ”stejar”, ori ”stejărel”). Dacă e vorba de cerul-arbore, cuvintele trebuie să fie perfect sinonime. M-am gândit, cum ai văzut, la altă formă din latină (cerrinus ar da însă *cearin).

      Comentariu de Roderick — Aprilie 28, 2015 @ 6:11 pm | Răspunde

  2. ce frumos v-„as asculta” o zi intreaga
    mai vreau! :-)

    Comentariu de qwykx — Aprilie 28, 2015 @ 10:47 pm | Răspunde

    • Vă mulțumesc pentru apreciere. Probabil că dorința vi se va îndeplini, maniile au viață lungă :)

      Comentariu de Roderick — Aprilie 30, 2015 @ 12:08 pm | Răspunde

  3. Un posibil cuvânt cuman *Cearâng din cerec (sfert, sfert de pogon, etc.) : http://dexonline.ro/definitie/cerec
    Sunt câteva toponime Comana prin zonă, apoi sunt atestați și pe vremea lui Ioniță alături de români la nordul Dunării. Că de n-ar fi nu s-ar povesti. :)

    ceregéu s.n. sg. (înv.) crezul (bisericesc); credeul. (fonetism bănățean?)

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 3, 2015 @ 9:55 am | Răspunde

  4. Ciorâng (ciorung) era un termen din jud.Cluj, dar toponimul Ciorânga se găsește în Bucegi. Acesta din urmă ar putea avea alte sensuri decât cele pastorale. Poate însemna grohotiș(scorotă) sau stânci ori pietre ascuțite (IE k’eo- to sharpen; țuran) dacă judecâm după imaginile de aici: http://www.mariusradu.ro/drumetie/carpati/piatra-craiului-braul-cioranga-mare
    Ciorânga Mare sună deja a descriere geografică. Nu existau fete care să ocupă poziția de ciorâng la stână, deci n-ar sens feminizarea asta a lexemei.
    În dex spune că ciorângul era un cioban mânător, nu un copil de stână. Asemănarea cu termeni țigănești poate fi doar o coincidență.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 10, 2015 @ 6:56 am | Răspunde

    • Sunt stâne de ciobani și stâne de ciobănițe. Separarea pe sexe era strictă. Stânele conduse de femei au existat până cel puțin în anii 80.

      Poate că denumirea ”ciorânga” însemna ceva (de gen feminin) al ciorângului. E probabil însă să fie cuvinte diferite, cum zici.

      Comentariu de Roderick — Mai 10, 2015 @ 7:45 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: