Istoriile lui Roderick

Mai 9, 2015

Silie

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 6:40 am

Un nume al plantei medicinale mai cunsocute sub numele de gălbenea (Calendula officinalis).

silíe, silíi, s.f. (reg.) nume de plantă; filimică.” (DAR, dexonline.ro)

filimícă (-ci), s. f. – Gălbenele (Calendula officinalis). Origine necunoscută. Pare cuvînt identic cu hilimoacă, s. f. (plantă, Iuniperus nana). Ar putea fi deformare de la firimică, dim. de la fărîmă alterat de încrucișarea cu fir, ca firimiță.” (DER, dexonline.ro)

Alte denumiri ale plantei ar indica o rădăcină sil- / sal- (*sâl- ?): salomine, salunii, silinii (v. https://plantemedicinale11.wordpress.com/galbenelele/), sulumină (dexonline.ro)

Denumirea ar putea avea la bază (ca și ”gălbenele”) un adjectiv coloristic, pe care l-aș lega de lat. sil, denumirea unui pigment galben-ocru folosit în antichitate; sil, silis ”a kind of yellowish earth, yellow ochre” (latinlexicon.org). Pigmentul conținea limonit și a fost inițial importat din Grecia (cf. Nicholas Eastaugh, Valentine Walsh, Tracey Chaplin -”A Dictionary of Historical Pigments”). Lat. silācius ”like ochre, of ochre”.

Dacă avem în română o rădăcină *sil- ”galben” moștenită din latină, problema fonetică ar fi lipsa rotacizării lui l (cazul lui fir din lat. filum). Totuși DER admite în cazul lui filimică posibilitatea deformării de la firimică.

Pentru un *sir-/*sâr- ”galben” m-aș fi gândit la rădăcina PIE ser-3, sor- ”red”. Poate că în loc de *sil- a fost *zil- (PIE ĝhel-1to shine; green, gold, blue”).

Consoana inițială pare extrem de ambiguă; avem sinonimele: cilimică, filimică, hilimică, silinii. Variantele par să aproximeze o consoană inexistentă în limba română, cel puțin în cea de acum.

Mai puțin probabilă- legătura cu suliman (cu toate că acesta este și nume de floare, Ajuga genevensis , iar gălbenelele au fost utilizate în vechime pentru fabricarea unor vopsele); la fel, cu lat. (gr.) selinon ”pătrunjel”, silaus ”a kind of parsley, smallage”. Improbabilă fonetic -originea în PIE sā́u̯el- ”sun” (fr. souci ”calendula” este din lat. solsequia ”care urmărește soarele”).

*

O altă denumire a gălbenelelor îmi dă de gândit –  năcoţele (v. și articolul https://hroderic.wordpress.com/2013/11/23/nocotea-si-nocila/).
Nocoțea se mai numește planta Camelina sativa, gălbinuș. Numitorul comun pare să fie culoarea galbenă.
Corespunde cu denumiri slave ale gălbenelei: rus ноготки, pol. nagietek, kashub. nokce, nôcetka. Originea acestor cuvinte ar fi, se spune, sl.  *nogъtь ”unghie, gheară” (rus но́готь), din PIE onogh- , nogh-    ”fingernail, claw”; semantismul e legat de forma semințelor de Calendula, asemănătoare unor gheare:

(sursa imaginii: Wikipedia)

Semințele celeilalte plante numite nocoțea, Camelina sativa, nu au însă acest aspect.

*

O altă necunoscută este aici hilimoacă ”Juniperus nana”. Posibil cf. chilimoață, golomoț sau (??) din rădăcina *gʷel-1 ”to stick” (ghimpe, alb. gjëmp, engl. quill).

Ar putea corespunde și cu alb. dëllinjë ”ienupăr”, pe care V. Orel îl leagă de dell ”’vein, sinew”, din PIE *gʷhīnsl- ”tendon” (starling.rinet.ru), existând desigur și alte etimologii propuse. Probabil doar o coincidență cu dacicul dielleina; acesta ar putea fi însă apropiat prin semantism (cf. alb. gheg diell ”sun”) de gălbenele, silie/silinie. Ar fi posibilă și legătura etimologică (dacic diell > rom. *zil-, sil-).

Anunțuri

11 comentarii »

  1. sil…salomina, ….nu Salomeea, nu?
    hilimica precum chilimoața sau … golomoțul…
    sau unghiuta …sau gherutele
    canarul galben ca un galbenus
    galbenica ca o firimica
    o firimica ca o …solsequia ”care urmărește soarele”…

    O, God, cum o sa mai beau eu acum ceaiul de galbenele linistita in inghitituri mici si fara niciun gand? pot sa fac o selectie totusi? :-)

    Comentariu de qwykx — Mai 9, 2015 @ 6:44 pm | Răspunde

  2. interesanta „istoria” canarului
    Ei, istoria asta m-a starnit si vreau sa te rog ceva daca se poate.
    Am scris niste rime care sunau a poezie, poate ca n-ai timp ca sa-l pierzi cu ea, fiindca din punctul tau de vedere s-ar putea sa nu-mi faca cinste, fiind o denaturare lingvistica. Ce ma intereseaza pe mine insa, sunt cateva cuvinte nascute prin asocierea prefix-sufix a doua cuvinte diferite, care au o anumita sonoritate cu rezonanta in trecutul nostru. Daca te-ai referi numai la acelea, oare ar putea iesi ceva inteligibil din p.d.v-ul. “arheologului” specialist in textura de palimpsest a cuvantului, in legatura cu originea noastra? Tare sunt curioasa avand in vedere ca n-am gandit prea mult cand le-am scris. Nu vreau sa fii diplomat in raspuns, vreau o abordare sincera chiar daca as iesi din ea rusinata. Ce zici, poti face o incercare?
    iata linukul https://qwykx.wordpress.com/2015/03/23/1548/

    Comentariu de qwykx — Mai 9, 2015 @ 11:35 pm | Răspunde

    • Versurile tale mi-au adus pe moment aminte de o poezie cu care totuși nu seamană, probabil o cunoști:

      ”(IM)C-A-T(MO)

      (im)c-a-t(mo)
      b,i;l:e

      FallleA
      ps!fl
      OattumblI

      sh?dr

      IftwhirlF
      (Ul)(IY)
      &&&

      away wanders exact
      ly;as if
      not
      hing had,ever happ
      ene

      D”

      Despre a ta ce să zic :), îmi dau seama că e poezie, în sensul că are armonie și sens, dar îmi depășește competențele de comentator critic.

      În general sunt deschis oricăror abordări ale cuvintelor; uneori arta poetică scoate ceva interesant din trecut la iveală, pentru că limbile sunt vii (chiar și cele dispărute), iar arta este viață. Dintr-o buturugă tăiată pot să iasă după ani și ani lăstari noi.

      Comentariu de Roderick — Mai 10, 2015 @ 7:08 am | Răspunde

      • nu cunosc si nici s-o decifrez nu ma pot incumeta
        nu un comentariu de critica literara vroiam ci niste eventuale analogii etimologice de ce origine daca (traca) pt cateva cuvinte precum galgoi, clamp si improvitatiile varlump, carlimf, daca ar fi existat
        e o ticneala oricum pe care nu trebuie s-o mai bagi in seama
        scuze de deranj ,multumesc

        Comentariu de qwykx — Mai 10, 2015 @ 8:58 pm | Răspunde

      • Am priceput, dar trebuie înțeles oricum contextul pentru a interpreta niște cuvinte ieșite din subconștient.

        Poezia ta pare să aibă ceva legat de singurătate și relaționare (”si(n)gur”, ”surghiun(ie)”, ”sa-ncoas(t)em (vi)ața under-doi(-)”).

        ”Vârlamp”, dacă ar fi un compus (vâr+lamp), ambii termeni ar putea fi legați de specia ovină. Vâr, cf. bâr (strigăt al ciobanilor către oi), berbec, latin vervex, ossetin wär, rădăcina PIE *wer ”ram, lamb”. Lamp, cf. englez lamb, gr. elaphos ”cerb”, dintr-o rădăcină comună.

        :)

        Comentariu de Roderick — Mai 11, 2015 @ 5:33 am | Răspunde

  3. Huh! tu imi oferi acum si o interpretare psianalitica! O, Gaad! Daă, in Romania ploaia cade mai ales in zonele de transhumanta, mr. ‘Oderick!
    numai nu-i lasa sa ma bage in cada, sunt deja ciuciulete :-))

    Comentariu de qwykx — Mai 11, 2015 @ 10:13 pm | Răspunde

  4. Filimica e numită și călinică, deci am putea avea un grecism medieval conform cu gr.philos (dragoste).

    „În mitologia slavă, калина (cuvânt care înseamnă, la fel ca și în limba română, mai mult decât numele plantei – alintat, dezmierdător, tandru) reprezenta virginitatea fetelor tinere.” https://ierburiuitate.wordpress.com/tag/caline/
    de citit și articolul urm: https://hroderic.wordpress.com/2014/03/27/calina/

    IE *k(‘)el- ”youth, son” (v.gr. kélōr ”fiu, copil”, ON hal-r ”bărbat”)

    Sin.rufuliță ar putea fi conectat cu arhaicul râmf, alt nume de plantă conectat de lingviști cu alb.rrufeja (fulger) și tr.romphaia.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2015 @ 6:53 am | Răspunde

    • În trecut era numită şi „floarea ploilor” deoarece atunci când nu se deschidea era sigur că vin ploile.În mitologie dacilor puteau s-o numească mic fulger.

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2015 @ 7:20 am | Răspunde

    • Rufuliță ar putea corespunde cu lat. rufus (roșu, în special roșu deschis). Există și varietăți roșii de Calendula.

      Rufius, după Pliniu un nume galic al lynxului. Seamănă oare cu ”râs”?
      Să fie ”rufius” o formă coruptă? (=rusius > *râși > râs, cu sg. refăcut analogic, plus influența sl. rysĭ ?)

      Dacă forma e autentică, un posibil derivat celtic din PIE rep- ”to grab, rip out” sau *(e)reip- ”to crumble, to tear” ori *rēip- ”motley” (cf. starling.rinet.ru).

      Comentariu de Roderick — Mai 15, 2015 @ 1:38 pm | Răspunde

      • Probabil râsul este considerat de gali drept o pisică roșie, după culoare

        Comentariu de sabinus — Mai 16, 2015 @ 2:26 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: