Istoriile lui Roderick

Mai 16, 2015

Brăduleț

Filed under: Uncategorized — Roderick @ 10:38 pm

bradoș (brăduleț) m. numele oltenesc al colăceilor, în chip de om, ce se fac la mucenici (9 Martie). [Varianta Tr. brenduș se opune unei derivări din brad].” (Șăineanu, dexonline.ro)

Mai demult @Ioan Albu observa într-un comentariu (la https://hroderic.wordpress.com/2009/09/08/intre-galben-si-rosu/) că reflectă PIE: *bherǝg- ritual yeast bread (starling.rinet.ru, cf. bher-6 ”to roast, cook” în dicționarul lui Pokorny).

Despre engl. bread se spune (cf. etymonline.com) că ar fi coradical fie cu brew, fie cu break. Corespondența cu denumirea germană a pâinii este afirmată de Scriban:

bradóș (Olt.) și brendúș (Trans.) m. (cp. cu germ. brödchen, pînișoară). Mucenic, sfințișor (de aluat). – V. bornac. (Scriban, dexonline.ro)

O origine plauzibilă a lui bradoș ar fi, cred, rădăcina PIE bher-7 ”a împleti, a țese” (Pokorny), cf. lit. burva ”fel de îmbrăcăminte”, gr. φορμός ”coș, paner”. Aceeași origine o poate avea, cred, bornac ”numele covrigului ce capătă colindătorii cu plugulețul la Sf. Vasile (în Ialomița)” (Șăineanu, dexonline.ro), fiind vorba de ”împletituri” de aluat. Cuvintele ar putea reflecta și PIE u̯er-1 ”to bind, to attach”, ori u̯er-3 ”to turn, bend” (semantic, cf. colac).

În imaginile pe care le-am găsit online, bradoșii din sudul Olteniei și Munteniei nu sunt însă răsuciți în formă de 8 ca ”mucenicii” moldovenești, ci sunt  în cele mai multe cazuri ”humanoizi”, cum precizează Șăineanu. Am putea lega cuvântul chiar de termeni însemnând ”om, bărbat”, cum sunt alb. burrë ori lat. vir, cuvinte cu origine IE diferită.

Firesc ar fi ca bradoșii să fie ”moși”, spirite ancestrale. Poate înrudiți (?) cu sanscr. vr̥ddhá- ”old, senior, wise, great” (PIE u̯redh- ”to grow, high”).

Dicționarul lui Ciorănescu oferă o explicație puțin diferită pentru ”brăduleț”: ”gogoașă care se servește de ziua Sfîntului Toader, cînd tinerii se leagă prin frăție de cruce, cf. frăție” (DER, dexonline.ro) , fiind derivat din brad. Totuși, prin semnificația pe care DER o precizează, cuvântul pare apropiat semantic de sl. brat ”frate” (PIE bhrā́ter-), cuvânt intrat și în română (legat de el, probabil brătușcă, o variantă munteană a dansului popular numit rustemul).

Brădancă ”fată sau femeie rudă a miresei” (DER) ar putea fi legat de aceeași rădăcină IE (probabil din sl. bratъ). Atrage atenția și similitudinea aparentă cu engl. bride, din proto-germ. *bruthiz „woman being married”; înrudit, goticul bruþs ”noră” (etymonline.com). Totuși bradul este un element important în obiceiurile de nuntă la români, așa încât toate cuvintele din această sferă și conținând rădăcina brad- ar putea proveni chiar din numele arborelui.

19 comentarii »

  1. Într-un fel sau altul, ”bradoș” ar putea să-și aibă originea și în PIE bher-1 ”to bear” (Pokorny); semantismul mai probabil -legat de strămoși.

    Comentariu de Roderick — Mai 17, 2015 @ 7:21 am | Răspunde

  2. Colac și colăcar, bradoș/brenduș și brudaș (colăcar), brădancă (*brudancă?).
    Nu cred deloc că-i o coincidență.
    Dacă găsești pe undeva *brud- orație (brudaș = *orator) se schimbă situația, altfel putem accepta că brenduș/bradoș sunt coradicale cu reg.brut (pâine neagră) și brutar printr-un verb dacic dispărut al cărui singur coradical evident până la ora asta ar fi alb.mbruaj (a frământa). N-are absolut nici o legătură cu radicalul *bher (to boil up, ferment); la fel nici brumë(aluat, cocă) nu intră în discuție.

    Pe de altă parte brudaș (-aș = sufix adjectival) ar putea fi un adjectiv simplu conectat cu nordicele sburdatic, brudatec, brudnic (sburdul oilor = strung). Aceeași bună dispoziție bahică, EFERVESCENTĂ (*bher-), care se găsește la o nuntă printre invitați.
    Și acestea având probabil mai mulți corespondenți tracici : toponimele Burdapa – probabil „apă agitată..EFERVESCENTĂ”, Burdones, etc.
    Aici da, ar merge rad. *bher lat.ferveo.

    A treia și ultima idee ar fi să avem prin acest brenduș un derivat al radicalului tracicului *bri – tărie, putere, de care am discutat acum două zile. Semantic ar fi aceeași dezvoltare ca alb. njeri (om, bărbat) din radicalul IE corespunzător și lat.neriossus (puternic) sau gr.andros, (pe care eu îl văd mai degrabă conectat cu etimologia teonimului Indra, cu ceva ramificații probabile în română).

    rad. *bred (puternic = bărbat) ar putea fi recompus pe linie IE astfel: *bhre-dho. Indiferent de unde au luat tracii tema bhre (alb.bri- corn; poate mai vechi un sens de „tare”, cf. lui Sorin Olteanu) sufixul -d formează adjective sau evidențiază însușiri.
    PS: poți jongla cum vrei cu etimologiile astea.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 17, 2015 @ 7:29 am | Răspunde

    • ”Burdones” este apă cu bulboane

      Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 11:02 am | Răspunde

    • https://ro.wikipedia.org/wiki/Brotuna,_Hunedoara
      https://hroderic.wordpress.com/2009/07/02/berea-getica/
      https://en.wiktionary.org/wiki/brum%C3%AB

      Despre etimologia Brotunei: „In ceea ce priveste toponimia locului exista pareri diferite: dupa Coriolan Suciu, toponimia locului deriva de la ,,brod” sau ,,brad ” , ce ar insemna ,,umflatura, varf” , termen de origine preromana.”

      „brytos (masc.), bryton (neuter) ‘a kind of ale from barley, a beer’ (Archil. Hecat. and others), brutos (Hesych.), bryttion (Herodian.). The word was used by the Thracians, the Peonians and the Phrygians. It is related to the Anglo-Saxon brod, Old-HighGerman prod ‘broth’. ”

      La fel ca pentru pâinea neagră dacică (brut) cred că în toate cazurile de mai sus avem un sens de „fermentare, dospire, creștere”. Dacă mai caut cred că găsesc și arhaismul care stă la baza acelui hidronim.

      În al doilea link sunt câteva comentarii bune privind acest sens imaginat de mine (și de alții). v.comentariile 1, 13.
      Interesant aceste precizări „monturi, slad” la comentariul nr.13. Primul sinonim pentru borhot amintește de ce ziceam în contul temei lexicale *mold ( P.Sireteanu), adică un sinonim de origine un pic neclară, căci avem lat.munte (lat.mōns) dar și monic, munună, iar acum acest mont cu sensuri specifice în tot nordul țării.
      – slad pare să fie slavic, rad. *sald- dulce
      https://dexonline.ro/definitie/borhot

      Borhoturi mai are sensul de „(Rar; la pl.) mațe, măruntaie de porc, de miel etc. necurățate.” (Et. nec.). Amintește de lat.bursa, dar mai ales de gr. bursa (hide, wine skin), împrumutat la rândul său dintr-o limbă necunoscută.
      Un parcurs logic ar fi urm: rad.*bher- „scrape, cut”, pre-tracic *bērsa, proto-tracic *bārșa – dacic *borșa – piele, mațe, măruntaie; a se fermenta, fructe fermentate. Din același radical: ilir. brisa „husk of grapes”; cf. Alb. bërsí „lees, dregs; mash” (< PA *brutiā)

      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+231&root=config

      Am mai comentat ceva în acest sens privitor la reg.bro(u)ză (alb.bresë,`bitter root, chicory) și alte reg.nordice.

      Are numai sinonime fără explicație: BORHÓT s. (reg.) boroghină, borohodnă, tescovină. (~ de fructe.)

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 3, 2016 @ 11:57 am | Răspunde

      • „Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localitati din bazinul superior al Crisului Alb, apreciaza ca denumirea satului ar veni de la ,, Bratoanea” – sotia lui Bratu.”

        Există un pârâu Bratonea, în Banat, afluent al Bistrei Mărului. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bratonea. Nu cred că are aceeași origine ca ”Brotuna”; sl. brat ”frate” a rămas neschimbat.

        Comentariu de Roderick — Iunie 3, 2016 @ 5:31 pm

  3. E posibilă și o interesantă etimologie latină. Dacă ”originală” este var. transilvăneană brenduș, brânduș, ar putea avea la bază o rotacizare din ”blând”, lat. blandus. Semantic, cf. ”blajini”; cultul strămoșilor.

    Comentariu de Roderick — Mai 17, 2015 @ 7:51 am | Răspunde

    • Varianta aceasta este valabilă pentru floarea numită ”brânsușă”, adică ”plăpândă”

      Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 10:48 am | Răspunde

      • Plăpând – prea.plând – prea.blând

        Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 10:49 am

      • Floarea e ”brândușă”(e scris greșit mai sus)

        Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 10:58 am

  4. bornac n. numele covrigului ce capătă colindătorii cu plugulețul la Sf. Vasile (în Ialomița). [Origină necunoscută].
    http://dexonline.ro/definitie/bornac
    Variabila asta pentru brenduș are o temă *bor- pe care am mai întâlnit-o în două părți ale țării având exact sensul de cearcăn (înv. cerc):
    – bortă (Boholț, Făgăraș) = „coroniță de flori n formă rotundă dată de fete pentru prepeleacul adus de feciori de Sf.Gheorghe.”
    – burmă = inel, verighetă (Ban.)

    Nu sunt sigur, dar probabil reg.bord (Ban. piatră de râu) semnifica obiect/piatră rotunjită. Ar avea sens și un derivat cu rotacizare din radicalul *bhel- umflat, cu sufix -dho. Der. bordos (puternic, viteaz) putea urma același semantism ca un probabil derivat al dacicului *carpă (stâncă).
    Ceva în genul acelui *wrestler supranumit „The Rock” (Dwayne Johnson), deși ar merita porecla The Steroids.

    bord (bórduri), s. n. – 1. (Trans.) Piatră, pietricică. – 2. (Trans.) Bulgăre de pămînt uscat. Origine necunoscută. Ar putea fi o formație spontană, pornind de la botf-. După Diculescu, Elementele, 490, provine din lat. *bŏlĭdum ‹ βωλώδης „plin de cocoloașe”; această opinie a fost adoptată de Giuglea, Dacor., III, 594, care face din bord baza lui bordei. – Der. bordan, s. m. (stîncă); bordos, adj. (puternic, viteaz)

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 17, 2015 @ 9:31 am | Răspunde

  5. Mai e un obicei în Muntenia legat de un bradoș mai mare, tot antropomorf, pe care îl numeau Uitata: ” În unele sate din Muntenia se făcea un bradoș mai mare, în formă de om, cu gură cu urechi și cu nas, dar orb, și-l numesc Uitata.” http://legendeleromanilor.ro/2012/03/mucenicii-traditia-mucenicilor-macinicilor/

    Semantismul acestui brenduș/bradoș (poate mai vechi *breaduș) ar fi mai întâi de „tăiat”, apoi de „uitat”. Amintesc tracicul brilon (*bhri – to cut) = care taie părul, frizer.
    Aceiași gândire, același semantism îl are alb.harroj (I forget), provenit din verbul harr = to weed (out), prune, rid (of branches)
    http://en.wiktionary.org/wiki/harroj
    http://en.wiktionary.org/wiki/harr#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 17, 2015 @ 9:40 am | Răspunde

    • „Uitata” are un statut special, e dedicat morților ”uitați”, nepomeniți. Foarte interesantă e lipsa ochilor. Simbolic, un orb este un ”om în întuneric”, în afara luminii, în izolarea absolută.
      Când turcii au vandalizat biserica din Densuș, au șters ochii sfinților din icoane.

      Să fie legat ”Uitata” și se ”a se uita”=a privi?

      ”Trecerea semantică de la „a uita” la „a privi” trebuie să se fi verificat prin intermediul sensului reflexiv a se uita pe sine, și de aici „a rămîne nemișcat”, evoluție care este identică cu a sp. fijarse. Această întrebuințare a lui „a se uita” este încă în uz; și se zice chiar cu ton familiar, s’a uita pe el, despre un copil care s-a murdărit. Totuși, mulți autori deosebesc cele două sensuri, ca și cum ar fi cuvinte diferite.” (DER, dexonline.ro)

      Comentariu de Roderick — Mai 17, 2015 @ 12:27 pm | Răspunde

      • ”Uitata” ar putea fi legat și de lat. obitus ”mort” (în engleză ”obituary”, din lat. medievală).

        oblinō (>oblitus) are și sensurile de ”to cover over, blind, deceive”, ”to smear over, blot out, rub out” (latinlexicon.org)

        Comentariu de Roderick — Mai 17, 2015 @ 3:45 pm

  6. Când bred înseamnă pâine. brendúș (Trans.) este pâinică rotundă

    La pietrele rotunde de râu le mai zice și ”pâinici”, că au forma ca niște pâinici rotunde

    Brenduș – prenduș – prundiș

    Prundișul este făcut din pietre rotunde, adică din pâinici de piatră

    Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 10:53 am | Răspunde

    • brot = brod = prund . reg.bord (Ban. piatră de râu) semnifica obiect/piatră rotunjită.

      Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 10:54 am | Răspunde

  7. Brad – frate

    Frate – Pfrate – Prate – Brate – Brat – Brad

    Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 10:59 am | Răspunde

  8. Cu sensul de ceva rotunjit – reg.bord (Ban. piatră de râu) semnifica obiect/piatră rotunjită.

    Broboană = BROBOÁNĂ, broboane, s. f. 1. Picătură mare de sudoare. 2. (Pop.) Bubuliță, bășicuță. – Comp. bg. brăbonka.
    Sursa: DLRM (1958)

    broboánă și borboánă (oa dift.) f., pl. e (rudă cu boabă,bobiță, ca cocolesc față de corolesc. și cu bg. bobonka, brŭbonka, bărbonka și dial. brobonka, id.; rut. bulĭbanka, beșică de apă). V. bobîrnac. Bobiță, grăuncĭor: acest geam nu e neted ci are broboane. Bubuliță. Picătură, bobiță: broboane de sudoare pe frunte. Trans. Agrișă. – Și burboană și brobință. V. zdroboneț.
    Sursa: Scriban (1939)

    Bobârnac, o lovitură mică dată printr-o mișcare circulară

    Bobârnac (bob-bornac) = BOBÂRNÁC, bobârnace, s. n. Lovitură dată peste nas, peste ureche etc. prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul mare. ♦ Fig. Aluzie răutăcioasă, înțepătură la adresa cuiva. – Et. nec.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    Broboadă – ceva ce înveșete un obiect rotund, adică capul

    BROBOÁDĂ, broboade, s. f. Basma mare și groasă (de lână), purtată de femei pe cap sau pe umeri. – Cf. bg. podbradka.
    Sursa: DEX ’09 (2009)

    broboádă și (Olt., Munt. vest) proboádă și pobroádă f., pl. e (bg. podbrádka și -dia, d. pod, pe dedesupt, și brada, barbă. V. îmbrobodesc, zăbranic). Vest. Bertă, învălitoare maĭ groasă cu care femeie îșĭ acopere capu. V. maramă, testemel, tulpan.
    Sursa: Scriban (1939)

    Se știe că diferența dintre o femeie nemaritată și una măritată o făcea broboada (baticul). După ce se mărita, adică după ce intra în rândul femeilor măritate, miresei i se punea broboada, pe care urma să o poarte tot timpul

    Atrage atenția și similitudinea aparentă cu engl. bride, din proto-germ. *bruthiz „woman being married”

    Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 11:13 am | Răspunde

    • Cu sensul de ceva rotund și compact este și drob

      Drob – brob (brob.oană)

      drob, -uri, s.n. – Bucată mare și compactă de ceva: „La Ispas c-on drob de caș„.(top. în Săcel) Drobodava, pârâu, afluent al Izei; tradiția locală vorbește și despre cetatea Drobodava, situată în apropierea pădurii Măgura, între Săliștea de Sus și Săcel (Grad 2000: 14). – Din sl. drobǐ, cf. srb. drob, rus. drobǐ „bucată” (DER).
      Sursa: DRAM (2011)

      drob m. (vsl. rus. drobĭ, bucățĭ, sfărămătură. V. darab, zdrobesc). Bolovan de sare (Trans. și zdrob): doĭ drobĭ de sare. S.n., pl. urĭ. Vest (sîrb. drob, măruntaĭe, bg. drob, plămîn, čer drob, ficat). Măruntaĭe: plăcintă de drob (gighir). Droburile măriĭ (Cant.), măruntaĭele (adîncurile) măriĭ.
      Sursa: Scriban (1939)

      DROB1, (1) drobi, s. m., (2, 3) droburi, s. n. 1. S. m. Bucată, bulgăre mai mare de sare; p. gener. bucată mare și compactă din ceva. 2. S. n. Măruntaie de miel. ♦ Mâncare preparată din măruntaie de miel tocate, învelite în prapur și puse la cuptor. 3. S. n. (Reg.) Cutia teascului de vin. – Din bg., sb. drob.
      Sursa: DEX ’09 (2009)

      Cu sensul de ceva care învelește ceva rotund

      Prapur – brabpur – brabur – brobur – broboadă

      (Pop.) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele; peritoneu. [Var.: prápor s. m.] – Din sl. praporŭ.
      Sursa: DEX ’09 (2009)

      sau

      prápur (-re), s. n. – 1. (Înv.) Steag, stindard. – 2. Steag bisericesc. – 3. Peritoneu. – Var. prapor. Origine îndoielnică. Din sl. praporŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 286; Conev 90), cf. rus. prapor; dar istoria cuvîntului nu este clară (din ngr. φλάμβουρον, după Miklosich, Fremdw., 119, ipoteză improbabilă; din sl. peró „pană”, pariti „a zbura”, după Vasmer, II, 425, soluție puțin convingătoare). S-ar putea porni de la gr. πρατίς „diafragmă” (Diculescu, Elementele, 476), al cărui rezultat rom. *prap, ar da pl. prapuri, înv. prapure; în acest caz ar trebui să se admită că sl. este împrumut din rom. – Der. praporcic (var. prapurcic), s. m. (port-drapel), din rus. praporčik, sec. XIX, înv.
      Sursa: DER (1958-1966)

      Vedem aici că prapur ar putea înseamna diafragm, adică mușchi cu gaură (gaura este pentru a trece esofagul și vasele mari de sânge prin el, artea aortă, vena cavă inferioară). Și revenim la pâinicile noastre cu gaură, adică la covrigi

      Comentariu de sabinus — Mai 20, 2015 @ 12:14 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: