Istoriile lui Roderick

Iunie 2, 2015

Fântâna Gerului

Filed under: Alte istorii,Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 6:19 am

”La capu pământului,
La inima câmpului,
La fântâna Gerului,
Gerului, Crivățului…”

”Subt seninu cerului
La fântâna Gerului,
Unde-i mama Vântului
Și tatăl Crivățului…”

”Cântecul Gerului” sau balada lui Marcoș-Pașa se cânta altădată  în șesul Dunării, la Râmnicu-Sărat, Buzău și Vrancea. Marcoș-Pașa, vestit conducător de oști, înconjoară cu armata sa Fântâna Gerului, pe care îl provoacă la luptă; Gerul, însă, iese invariabil victorios, înghețându-i pe toți ostașii lui Marcoș, iar în unele variante și pe trufașul pașă.

După unii cercetători (P.Caraman), la baza poveștii a stat o expediție otomană în Polonia, a lui Balim Malcozogli. Se mai păstrează expresia ”gerul lui Malcoci” sau ”gerul lui Ciuciulea”:

cĭucĭŭlea m. (cp. cu cĭucĭulesc). Est. Geru luĭ Cĭucĭulea (saŭ Malcocĭ), mare ger.”

malcócĭ m. (după numele unuĭ șef tătăresc năvălitor). Est. V. cĭucĭulea.” (Scriban, dexonline.ro)

După D. Caracostea, însă, ”numele Marcoș Pașa este nu de origine istorică, ci mitică”  (pentru cele de mai sus, vezi Gh. Vrabie, „Eposul popular românesc”, Ed. Albatros, 1983). Dacă e așa, cât de vechi poate fi ”Marcoș”, ținând cont că formantul marco- apare și în nume dacice?

E poate interesant în acest context alb. mërdhij ”freeze”, pus în legătură cu rus. мёрзнуть, dintr-o rădăcină PIE  *merg'(h)- ”to freeze” (starling.rinet.ru). Însă Marcoș-Pașa (sau Marcu) nu este ”gerul”, ci tocmai inamicul lui și chiar un personaj negativ, un agresor. Dacă avem aici un cuvânt străvechi, corespondentul lui ar putea fi lit. smarkus ”severe, fierce, violent”, din rădăcina PIE *(s)merk- ”to damage, to destroy” (starling.rinet.ru). Atrage atenția și asemănarea cu ”mărcuș”.

Atestările istorice ale lui Malcozogli scad însă probabilitatea acestor interpretări.

Din ”Cântecul Gerului” m-a impresionat cel mai mult motivul fântânii în care locuiește Gerul, aproape ca ”Santa Claus” la Polul Nord. Versurile populare par că descriu cu acuratețe câmpia din nord-estul Rusiei (”La capu pământului/ La inima câmpului”), de unde vine Crivățul și unde domnește în cea mai mare parte a timpului un cer senin, ”geros” (”Subt seninu cerului/ La fântâna Gerului”). Gerul, duhul Iernii, este o ființă subpământeană, un ”zeu infernal” care iese și cutreieră suprafața pământului doar în lunile reci, lipsite de viață. Sursa acestui mit poate fi foarte veche, probabil neolitică.

*

Fântâna Gerului aduce aminte de o ghețărie, un puț în care se depozita peste vară gheața tăiată iarna de pe luciul de apă.

(ghețăria de la Pâncești-Neamț; sursa: Wikimedia, user Bogdan29roman)

E posibil ca asemenea amenajări să fi fost practicate încă din antichitate de către geți.

Se știe, de exemplu, că Alexandru Macedon consuma ca desert sucuri congelate, o formă primitivă de înghețată. Geții n-au fost imuni la luxul elenistic; poate că produse similare răcoreau gâtlejul unor căpetenii din câmpia Dunării în timpul lunilor de vară.

Anunțuri

6 comentarii »

  1. Crivăț găsești în Câmpia Română unde s-au așezat carpii sau erau numiți în consecință locuitorii daci munteni, iar adj. mărcuș înseamnă bucălat, deci nimic asemenea lit. smarkus ”severe, fierce, violent”. Ai găsit și alt înțeles?
    – adjective dacice ca sinonime pentru bucălat: busnat (brusnat), durd și mărcuș; boghet(?). Poate chiar și bucălai. De ce nu?

    Eu aș lega Marcoș de un adjectiv dacic cu binecunoscutul sufix -oș ( -aș), mai evident în albaneză decât în română. Poate fi și un sufix diminutival.

    Mă gândesc la radicalul mery – young man/woman http://en.wiktionary.org/wiki/%D5%B4%D5%A1%D6%80%D5%AB#Old_Armenian
    În albaneză mërkosh este tânărul bărbat a cărui nevastă abia a născut și care-și primește rudele și prietenii sau un amant ori un al doilea soț, conform definițiilor de la pagina 228 de aici: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

    http://en.wiktionary.org/wiki/m%C3%ABrkosh

    PS: markat – pride

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2015 @ 7:55 am | Răspunde

    • Cred că ai vrut să spui că mărcuș se aseamănă cu NP Marcoș, dar n-am înțeles eu bine. E posibil ca strămoșii tracilor să fi adus niște credințe păgâne foarte vechi din perioada comună IE, când încă mai cutreierau pustiul vastului teritoriu din Rusia și Ucraina până la sud de Urali, unde s-a găsit o interesantă cultură arheologică care prelucra metale și creșteau animale. Asta numai dacă acceptăm teoria kurganelor de bună și nu tăierea Anatoliei direct spre Balcani. Personal cred că Biblia oferă niște repere importante.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2015 @ 8:04 am | Răspunde

    • ”mărcușă” se spune despre oi; înseamnă că are botul negru sau cu pete negre și lâna albă. Sinonim cu bucălai, nu cu bucălat.

      „bucăláie, adj. – (ref. la oi) De culoare albă, cu botul negru sau cu capul tot negru (Precup 1926; Latiș 1993). – Bucă ( rom. bucă „obraz„) + lai, laie „negru”.” (DRAM, dexonline.ro)

      Probabil din PIE mer-3 ”to blacken, dark spot” (Pokorny)

      ”Mărcuș” ar corespunde ca formă cu ”Marcoș”. Lit. smarkus ”severe, fierce, violent” ar corespunde semantic cu psihologia personajului.

      Comentariu de Roderick — Iunie 2, 2015 @ 10:20 am | Răspunde

      • sb. mȑk „negru” ar fi însă din PIE mer-2 ”to shimmer, shine”, mer(ǝ)k- (Pokorny)

        Comentariu de Roderick — Iunie 2, 2015 @ 1:08 pm | Răspunde

  2. […] deosebire de originea terestră/subpământeană a Crivățului din ”Cântecul Gerului” -v. https://hroderic.wordpress.com/2015/06/02/fantana-gerului/ ). Făuritorii legendei trebuie să fi fost foarte familiarizați cu vânturile care bat […]

    Pingback de Ion Vântul | Istoriile lui Roderick — Iulie 10, 2015 @ 2:10 pm | Răspunde

  3. În ton cu subiectul articolului amintesc un cuvânt vechi care s-ar putea să aibă un coradical albanez. L-am observat citind pe Wikipedia urm. articol: https://en.wikipedia.org/wiki/Illyrian_languages

    „stagnus Morsianus „marshlands in Pannonia”: IE *merĝ; cf. Middle High Germ. murc „rotten, withered, boggy”, Old Ir. meirc „rust”, Alb. marth „to shiver, shudder”, Lith. markýti „to rust”

    Acel alb.marth (shiver, shudder) seamănă izbitor cu reg. mârzí, mârzésc, vb. IV (reg.) a da semne de boală, a lâncezi, a zăcea. (probabil inițial avea sensul „a tremura” ..de ger, de frică, datorită febrei, etc.)

    Știm că albaneza schimbă terminațiile unor cuvinte pentru a adapta cuvântul la genul dorit: [th] pentru masculin și [dh] pentru feminin.

    S-ar putea să avem în ambele cuvinte rad. *merg'(h)- ”to freeze” (starling.rinet.ru). / *morg’- „frost” , conform rus. Dedja Maroz (Moș Gerilă) sau alb.mardhë (frost, ice, chill), morth (degerătură), mërdhij (freeze).

    Inițial credeam că alb.marth și a smârci (scânci) sunt coradicale. Poate așa e, dar influența celor de mai sus e hotărâtoare pentru sensurile păstrate.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 3, 2016 @ 12:34 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: