Istoriile lui Roderick

Iunie 9, 2015

Rhesos

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:48 pm

Numele regelui legendar al tracilor din Iliada, venit în ajutorul troienilor și ucis -mișelește, în somn- înainte de a fi intrat în bătălie.

A fost legat -cu dubii- de rădăcina lui ”rege”, PIE reĝ-1 ”right, just, to make right; king” (”unsicher thrak. PN ̔Ρη̃σος” , după Pokorny). I.I. Russu consideră greșită derivarea și leagă numele de elementul antroponimic trac Resco-, din PIE *er- ”a mișca repede”, *re-s-, originea germ. rasch.

O posibilitate este, cred, aceea ca regele trac să fie o explicație mitologică a unui râu omonim Rhesos. După Hesiod, Rhesos este un râu-zeu din Bitinia, fiu al lui Okeanos și Thetys. Același râu apare și în Iliada – v. http://www.theoi.com/Potamos/PotamosRhesos.html. Într-o variantă mitologică, regele Rhesos este fiul râului-zeu Strymon (Struma), asocierea cu un hidronim fiind astfel și mai plauzibilă.  În acest caz Rhesos (hidronimul, dar și antroponimul legendar) ar putea proveni din PIE ere-s-2 , rē̆s ”to flow”. Rhesos putea fi un personaj al mitologiei trace, personificând un râu (după cum avem și noi legendele fraților Mureș și Olt, ale Crișurilor ș.a.) intrat ulterior în mitologia greacă.

Apariția lui Rhesos în Iliada este impresionantă; el pare un erou solar, apollinic:

”Sosiră de departe războinicii traci şi ei se află acum la marginea taberei. În fruntea lor e Rhesus (Ρήσος), vlăstarul lui Eioneus. Cei mai frumoşi cai ce i-am văzut vreodată sunt sirepii lui Rhesus, mai albi decât zăpada, mai sprinteni la fugă decât suflarea vântului. Din aur şi argint e carul ferecat şi-mpodobit frumos. Rhesus e-nveşmântat cu totul în aur, armele-i sunt minuni, şi nu-s deopotrivă cu ale muritorilor, mai degrabă par pe măsura zeilor celor fără de moarte.”  (Iliada, traducere de Radu Hâncu, București, 1999; text preluat de pe blogul ”Tipărituri vechi”, https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2013/01/25/rhesus-regele-tracilor-din-iliada/)

Rhesos este imaginea terestră a zeului-Soare în carul său. E de la sine înțeles că un asemenea războinic n-ar fi luptat decât în lumina zilei, a zeului pe care îl întruchipează; felul în care a fost răpus (în chip laș, noaptea, în somn, când puterea astrului diurn este afectată) întărește atributele sale solare.

E posibil deci ca numele lui Rhesos să fie cel al unui zeu solar. Nu știu însă care i-ar putea fi etimologia.

Pentru v.ind. ravi- ”soare”, arm. arev ”soare”, hitt. arma- ”lună” a fost propusă rădăcina PIE *(a)rew- ”sun, moon” (starling.rinet.ru). În dicționarul lui Pokorny, apar ”nesigur” la PIE reudh- ”roșu”.

O conexiune interesantă ar putea exista cu lit. ráiškus ”’clear, visible and obvious”, išrýkšti „become clear„, réikšti ”express, mean”, înrudite cu rus ресно́й ”adevărat”, sloven rе̣̑s  ”adevăr” (v. http://etimologija.baltnexus.lt și dicționarul lui Vasmer).

O altă posibilitate e dată de PIE ar(e)-ĝ- , r̥ĝi- ”glittering, white”; Resos (*Rezos?) ar fi î.a.c. corespondentul etimologic al sanscritului Arjuna .

*

Ce fel de cai a avut regele Rhesos, dacă a existat vreodată? ”He has the tallest, finest horses I ever saw, whiter than snow and fast as the wind.” -spune, în traducerea engleză, trădătorul Dolon. Să fie vorba de cai arabi, accesibili -pe calea comerțului- unui bogat rege trac? Un alt amănunt interesant e dat de ”arcurile rotunjite” (curbate) ale paionilor, poate arma lor caracteristică. Probabil e vorba de ”arcul recurbat” la margini, folosit și de sciți.

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Râului-zeu Strymon (Struma) ar putea fi o reprezentare greacă, dar în cazul în care râurile tracilor erau de gen masculin, s-ar putea spune că sufixul -os (poate traco-dacicul -as) de nominativ masculin putea suferi o transformare prin căderea lui s și astfel am avea o formă falsă de feminin, care apare și mai târziu în NP ale bărbaților din evul medieval.
    Asta e o reflexie a comentariului privitor la hidronimele Tyras și Aluta(s). Mai ales Tyras, care și ca Tyra în scrierile geografilor greco-latini.

    Alți zei ai râurilor: Hebros, Danuvius, Ardeskos (tr.Arda sau Ardeska; azi Maritsa), Istros, Brykhon, etc.
    http://www.theoi.com/Potamos/PotamosHebros.html

    E posibil ca geții să fi avut ceva diferit față de daci privind genul, la fel ca alte triburi. Sau am putea avea un apelativ feminin pentru apă, ca materie, și unul masculin pentru râu. :)

    Apropo de acel Ardeska și Arda, oare numele mai nou, Maritsa, nu e coradical cu alb.marrë (crazy)?
    https://en.wiktionary.org/wiki/marr%C3%AB
    S-ar putea spune pe undeva că și Ardeska/Arda însemna ceva similar, iar conexiunea cu hidronimul nostru Mara/Marimorusa/Maramureș nu poate fi decât.. posibilă?

    Am mai încercat la comentariul 21 să etimologizez acest adjectiv din prisma a ce avem din IE, dar la o adică, și acest albanism marrë ar putea surprinde o ”forma mentis” (un tipar mental) preromanică. Mă gândesc la popularul ”apucat”, iar pentru albaneză ar fi verbul marr cu sensul a apuca, a prinde. (I take, set off, receive)
    https://dexonline.ro/definitie/apucat
    https://hroderic.wordpress.com/2010/08/11/dave-o-ipoteza/

    După cum se vede, și lingviștii lor cred asta: https://en.wiktionary.org/wiki/marr#Etymology

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 29, 2017 @ 7:21 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: