Istoriile lui Roderick

Iunie 13, 2015

Căprișor și cuprine

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:29 pm

CĂPRIȘÓR, căprișori, s. m. Numele a două plante erbacee, una cu flori gălbui (Cyperus flavescens) și alta cu flori brune (Cyperus fiscus).Capră + suf. -ișor.” (DEX 98, dexonline.ro)

Aceeași explicație o oferă Ciorănescu (DER). Cred însă că în acest caz denumirea științifică a plantei –Cyperus– sugerează o altă origine a numelui plantei, cf. lat. cypēros, gr. κύπειρος ”a k. of rush”. Numele plantei a suferit probabil doar o contaminare cu ”capră”.

*

”Coprine” este denumirea narciselor sălbatice din Dumbrava Vadului.

coprínă f., pl. e (vsl. bg. koprina, sîrb. kò-, matasă [!]. Cp. și cu bg. sîrb. koprîya, urzică). Vest. Narcis. – Și că- și cu-. În Gorj ca-. ” (Scriban, dexonline.ro)

coprină f. numele popular al narcisului: rumenă ca coprina. [Gf. macedo-român căprină, lână de capră].” (Șăineanu, dexonline.ro)

coprínă (copríne), s. f. – Narcisă (Narcissus poeticus). – Var. cuprină. Sl. koprina „mătase” (Miklosich, Lexicon, 302; Cihac, II, 72; Conev 45), cf. bg. koprin „mătase”, sb., cr. koprena „văl” (acest ultim cuvînt trebuie să fi circulat în vechime în Banat: coprenă, s. f. „văl, șal”).” (DER, dexonline.ro)

În realitate, acest cuvânt ar putea avea aceeași origine ca a lui căprișor, menționat mai sus.

O denumire spaniolă a narcisei este jonquillo, diminutiv din junco ”stuf”; cuvântul a intrat și în engleză (jonquil). Aceeași semantică ar putea asocia foarte probabil coprină și lat. cypēros, gr. κύπειρος ”a k. of rush”.

Totuși mai am și alte ipoteze demne de atenție (cel puțin a mea).

Coprină ar putea reflecta rădăcina PIE ku̯ēp- to smoke, to boil”, cf. lit. kvapù- ”parfumat, aromat”, v.sl. koprъ ”mărar, plantă aromatică”, irl. accobor (*ad-kupro-) ”dorință”. Același semantism l-ar putea avea și ”narcisa”. ( ”Pliny wrote that the plant was named for its fragrance (ναρκάω narkao, „I grow numb” )” -https://en.wikipedia.org/wiki/Narcissus_(plant); din gr. ναρκάω avem ”narcotic”, dar între el și numele plantei nu există neapărat o conexiune etimologică, v. etymonline.com).

Întrucât petalele narciselor din Dumbrava Vadului sunt albe, expresia citată de Șăineanu -”rumenă ca coprina” devine derutantă.

Dacă aceste coprine (la origine numele altei plante?) sunt ”rumene”, ar putea avea la origine lat. cūprinus ”of copper” (roșiatice, de culoarea cuprului). Interesant este că după Pokorny v.ind. kapilá-, kapiśá- ”maroniu, roșcat” provin din rădăcina menționată mai sus, ku̯ēp-to smoke, to boil”.

Anunțuri

4 comentarii »

  1. Orice referire la bulbul acestor flori ar putea sugera o legătură cu întreaga discuție despre „căpușună/buze de cup” și celelalte idei bune exprimate pe aici… https://hroderic.wordpress.com/2014/05/22/capusa-capsuna/

    Induce în eroare acel rumenă ca coprina. E vreo narcisă rozalie/roșiatică ori adj. rumenă este legat de un material, o stofă cum era mătasea roșie (bg.koprin)?

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 14, 2015 @ 5:16 pm | Răspunde

  2. IE *ku̯ēp- ”to smoke, to boil”,to cook

    Din radicalul ăsta aveam un nume al sihaștrilor daci: kapnobatai. În albaneză s-a mai păstrat ceva similar prin verbul kapitem „breathe hard”
    Evoluția semantică spre miros și o culoare închisă e foarte logică, darnu înțeleg cum ar da lat.cupio desire.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 17, 2015 @ 5:12 am | Răspunde

  3. hupoáre s.f. (reg.) căldură foarte mare; arșiță, vipie, buhoare, dogoare, friptoare, prigoare, zăpuc, năplăială.
    https://dexonline.ro/intrare/hupoare/92632

    Avem un sufix latin -or, care formează noțiuni abstracte, dar de unde să vină tema *hup(ă)? Este coradical pentru văpaie, văpaiță (opaiț) sau vine din rad.ku̯ēp- ”to smoke, to boil; to cook”.
    Este puțin atestată alternanța c/h, dar sigură.

    Pentru var.coprină/caprină (Narcisus stellaris), caprină (bot. căpșună, Fragaria viridis) și căprină (Narcisus poeticus) ar fi mai indicat să fie individualizate, așa cum fac în MDA2 (2010):
    https://dexonline.ro/definitie/caprină

    Singurul lucru sigur aici este sufixul -ină.
    Mă gândeam la un romanic *a cupi (din lat.cupire, to desire) și *cupoare, dar nu ar avea sens să fie eliminat parte din sufixul accentuat. Asta ca să potrivească cu sin. neologic narcisă.

    În schimb caprină (căpșună) ar putea fi coradical cu sl.*copina sau OCS(slava comună) kapina- rug (top.Câmpina, megl.căpină -rug?; rom.copaci =arbore, tufan; desiș, hățiș) sau bg.kopriva, (urzică), dacă avem o temă *capra sau *copra.

    Lit.braškių, coradical cu lat.fragrum, cred că semnifica presărat pe jos..ca-n straw-berry. Probabil din rad.*bʰreyH- (“to cut; to rub, scratch” der.semantic ”to scatter”) – lat. friāre, alb.brij, brimë, birë; rom.brai).
    De obicei, latina zice că formează derivate cu morfemul *agō- (der.*h₂éǵeti) a face, atunci când are o terminație -go, -igo. Așa o fi și pentru derivații IE. https://en.wiktionary.org/wiki/-igo#Latin

    Altă idee ar fi să avem iar ceva înmiresmat, conform *bʰreh₂g- (“to smell”) lat.fragrantia, reg.braghină. Lit.kvepalai/kvapas (aromă), buze de cup/căpșună (*cupșoară?), v.sl. koprъ ”mărar, plantă aromatică”…ideea din articol.

    Interesant derivatul curat românesc câmpină =poiană; câmp mic sau podiș (neîmpădurit) între coline. Sensurile de ”podiș, poiată” cred că-s altceva, dar pornesc de la aceiași temă.

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 12, 2017 @ 3:48 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: