Istoriile lui Roderick

iulie 3, 2015

Păsat-Vodă și Târgul lui Cremene

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 9:20 pm

Am întâlnit întâia oară expresia ”ca în târgul lui Cremene” în povestea ”Punguța cu doi bani”, a lui Ion Creangă:

”…Baba avea o găină, și moșneagul un cucoș; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi și baba mânca o mulțime de ouă; iar moșneagului nu-i da nici unul. Moșneagul într-o zi perdu răbdarea și zise:
— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi și mie niște ouă, ca să-mi prind pofta măcar.”

Ar fi de așteptat ca legendarul târg al lui Cremene să fie undeva prin Moldova lui Creangă. Surpriza e însă că ”târgul lui Cremene” e o expresie specifică Munteniei:

Holbură m. personaj legendar: locuțiunea moldovenească Satul lui Holbură corespunde celei muntene Târgul lui Cremene, ambele desemnând un loc unde fiecare e stăpân și unde își poate face toate mendrele.” (Șăineanu, dexonline.ro)

”Țara lui Cremene, sau a lui Papură Vodă, este locul fără stăpân, unde fiecare face ce-i place, fără să dea seama cuiva.” (http://www.antenasatelor.ro/educa%C5%A3ie/curat-rom%C3%A2ne%C5%9Fte/33-satul-lui-cremene.html)

Aceasta este interpretarea foarte probabilă a sensului expresiei; Cremene trebuie să fi fost un personaj real, suficient de îndepărtat istoric pentru a deveni legendar. Ceva mă face însă să nu subscriu în totalitate la acestea. În cele ce urmează nu voi face decât să spun câteva lucruri legate de acest mic procent de îndoială.

*

Mă întreb dacă nu cumva e posibilă o confuzie între personajele legendare; dacă ar fi să luăm în considerare doar textul poveștii lui Creangă, ”târgul lui Cremene” ar putea să nu fie un loc al ”lipsei de socoteală”, al anarhiei, ci unul al belșugului și abundenței.

În volumul 24 al colecției ”Povești nemuritoare” (reeditat la Ed. VOX 2000) se găsește un basm românesc cu titlul ”Fală goală, traistă ușoară”; din păcate nu există nicio referință bibliografică, informație despre culegător ș.a., lucruri care trebuie să se regăsească însă la volumul original de la Editura Ion Creangă. Lectura poveștii este o adevărată delectare, pentru frumusețea graiului și multele subtilități care te lasă cu zâmbetul pe buze. În această poveste îl întâlnim, între alții, pe Păsat-Vodă, stăpân peste lanuri de porumb și aflat într-o oarecare adversitate cu vecinul Scai-Împărat, domn peste mărăcini și scaieți (un etern conflict agrar). Păsat-Vodă este un stăpânitor foarte generos și bun (”îi ouă mâțele în poală”); supușii lui sunt îndestulați, fideli, obezi și consumă cantități fabuloase de păsat și mămăligă, aceasta fiind dealtfel ocupația lor cea mai remarcabilă.

Dacă semnificația ”târgului lui Cremene” este de fapt cea de loc al abundenței, loc unde se mănâncă mult și mereu, atunci Cremene ar putea fi de fapt un personaj mitologic (nu istoric, cum susțin toate referințele), identificabil cu acest Păsat-Vodă. Chiar numele lui Cremene ar putea oferi o indicație în acest sens; nu e exclus să fie doar deformat după cremene ”rocă, silex”, în realitate fiind poate legat de lat. cremor, cremōris ”the thick juice obtained from animal or vegetable substances, thick broth, pap” (latinlexicon.org); un *Cremure confundat cu Cremene ar fi aproape sinonim cu Păsat. După Vasmer lat. cremor corespunde cu rus корм ”food”, ceh krmě ”food, savory”; cu același semantism, numele ”ocultat” de către cremene ar putea fi și slav.

Reclame

6 comentarii »

  1. Interesant, dar cam improbabil. Sau invers.

    Comentariu de Nauti's — iulie 4, 2015 @ 1:08 am | Răspunde

    • „mic procent” înseamnă în text nu chiar cât procentul alocat din PIB pentru cercetare, dar oricum sub 5%

      Comentariu de Roderick — iulie 4, 2015 @ 11:20 am | Răspunde

  2. cremene ar trebui să vină din radicalul *ker- heat, fire, to burn, coradical cu eng. hearth, lat.cremare, rom.scrum(b) și altele. Cremene sau Cremine sunt apelative vechi. Oare au și altă origine decât cea bulgărească!
    Lămuri mai ample aici: http://ziarullumina.ro/satul-lui-cremene-50537.html

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 4, 2015 @ 9:18 am | Răspunde

    • După unii lingviști (inclusiv Lewis și Short, v. latinlexicon.org), aceasta ar fi și originea lat. cremor (”kindr. with cremo”), dar nu există un consens.

      Comentariu de Roderick — iulie 4, 2015 @ 11:58 am | Răspunde

  3. Țara sau Târgu lui Cremene „ian o ţară de jac, satu lui Cremene, fără câni şi fără jitari“.(Șăineanu)

    Cred că mai putem scoate ceva din povestea asta. Ideea este că târgul acela era situat la munte, la înălțime și sunt sigur că pornește de la o istorie reală (partea muntoasă a Bacăului?). Ca să fie cunoscut și Munteniei și Moldovei, așezarea trebuie să fie la contactul dintre cele două provincii istorice, iar virtuala lipsă de control feudal asupra târgului ar indica faptul că avem una din acele autonomii recunoscute de fiecare nou domn moldovean.

    Rămâne o bună întrebare dacă țară (a lui Cremene) semnifică sat (țăran = sătean), ca la N.Costin, sau un teritoriu supus unui duce/ducător local. Nu-i sigur ce etimologie au fiecare în parte. Să fie vorba tot de lat.terra resemantizat conform graiurilor locale după un calapod geto-dacic?

    țară, (înv.) țeară – (În vechea organizare politică și administrativă a României) Provincie. ◊ Loc. adj. De (sau de la) țară = de la sat; rural.
    țarină = (Olt.) loc la marginea satului, țarc pentru miei (în Trans.), gard în jurul unei clăi de fân.

    Pentru etimologia lui Cremene, am putea avea amintirea unui teritoriu montan, metaforic agățat de munte.
    IE *krema- to hang http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fbaltet&text_number=+++750&root=config
    S-a discutat acest radical pentru munții Macrocremni și ”oppida Cremniscoe”. Același înțeles imaginat pentru malurile basarabene putea circula și-n Carpați.

    Greco-geticul Macrocremni ar putea indica și o porțiune mai joasă decât cea atestată prin greacă? E la fel de posibil, zic eu, ca determinantul grecesc macro- să acopere unul similar din limba autohtonilor, dar transformat prin atracție paronimică ca să aibă un înțeles în greacă. Vezi expresia ”de muc”, excelent, distins, coradical cu lat. mucrōnis și gr.mukron.
    https://en.wiktionary.org/wiki/μακρός#Ancient_Greek
    https://en.wiktionary.org/wiki/mucro#Etymology_2

    Lat.cremor e coradical cu celto-galicul cervosia/lat.cervesia.
    https://en.wiktionary.org/wiki/cervisia#Latin
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Celtic/kormi
    Un probabil coradical ar putea fi cervană, cir și altele din comentariile articolului despre pl.cervană.
    cír s.m. – 1. Clei, lipici. – 2. Terci de porumb foarte subțire. – 3. Păsat, terci – DER

    IE *ḱr̥h₃mo- (“porridge, soup”-sl.krŭma, “fodder”) este doar un alt participiu substantivat, dar tema sa trebuie să fi participat la numeroase alte derivate, inclusiv acel galic cervesia (< *kerβ ̃).
    E posibil ca unele transformări specifice latinei dunărene să nu se aplice cuvintelor dacice, iar unele cuvinte dacice puteau trece printr-un intermediar slavonic în estul și sudul Carpaților, apoi să fie reîmprumutate de Română.
    Este de asemenea posibil ca pe zone limitate, de obicei arii laterale (de munte), fonetismul original al unor cuvinte să rămână fidel etimonului său dacic sau latin.

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 19, 2018 @ 3:52 pm | Răspunde

    • Se pare că unii toponimiști știau mai bine! Țara lui Cremene, ”Coasta Cremenii sau Cremenișu (care semnalizează ”comori”, pietre, cioburi, grâu carbonizat etc., rămase printre ruinele cetăților și satelor distruse de populațiile migratoare)”. Ion Toma, 101 nume de locuri, pag.77

      Trebuie să fi păstrat verbul corespunzător Lat.cremāre sau coradicalul său dacic, cf. lui scrum și unui derivat *cremină, care trebuie să fi fost comun într-o anumită perioadă istorică de mari prefaceri și suferință. Deci Țara sau Târgul lui Cremene trebuie să fie amintirea directă a unor prădăciuni devastatoare, unde populația rămasă, mult împuținată, era lăsată la voia întâmplării, într-un vid de putere și statalitate.
      Deci nu înseamnă că avem amintirea unei comuni primitive, prestatalitate.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 25, 2018 @ 7:24 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: