Istoriile lui Roderick

Iulie 5, 2015

Fiii Pajurei

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:09 pm

Din seria poveștilor culese de Mihai Eminescu, una -”Finul lui Dumnezeu”- aduce o lămurire surprinzătoare asupra identității piticului Statu-Palmă-Barbă-Cot, personaj clasic al basmelor românești: el este nimeni altul decât Vântul de la Răsărit.

Statu-Palmă și fratele său, Vântul de la Miazăzi, sunt fiii unei pajure, căreia Finul lui Dumnezeu îi salvează alți doi pui de la moarte; poate că aceștia, mai tineri, vor deveni (??) Vântul de la Apus și Vântul de la Miazănoapte. Basmul, însă, nu menționează acest fapt și nu spune nimic despre vânturile din celelalte două puncte cardinale.

Ar putea fi vorba aici de o prioritate ”solară” a Estului și Sudului față de Vest și Nord. Curios e însă că în România locurile în care vânturile dominante bat dinspre est și sud sunt extrem de rare. Dar vânturile estice și sudice au o anume caracteristică pe aproape întreg teritoriul românesc: sunt vânturi ”rele”, aduc secetă și sărăcie.

Față de Statu-Palmă-Barbă-Cot, a cărui imagine e cunoscută și din alte basme (”era statul lui de o palmă și barba lui era de un cot și călare pe-un iepure șchiop”), Vântul de Miazăzi e o apariție și mai bizară:

”Aista era mare de stat, cu buzele mari și n-avea ochi. Da când sufla, peste tot locul s-auzea.”

Înălțimea celor doi frați ar putea reprezenta (?) poziția Soarelui pe cer în punctele cardinale corespunzătoare: la răsăritul lui Statu-Palmă Soarele e jos, abia se ivește deasupra orizontului, în timp ce la amiază e cel mai sus. Poate că Vântului de Amiază îi lipsesc ochii pentru că ”privește” spre Nord, domeniul nopții. Am putea specula că Vântul de Apus trebuie să fie tot scund, ca Statu-Palmă, iar Vântul de Miazănoapte -nevăzut. Cu adevărat ciudat ar fi ca Statu-Palmă-Barbă-Cot să se fi suprapus unei figuri solare (Soarele la răsărit, scund și cu o ”barbă” de raze răspândită pe pământ, poate peste o apă? :) )

Deși îi lipsesc ochii, Vântului de Miazăzi nu-i lipsește simțul vederii; dimpotrivă, are o acuitate deosebită, miraculoasă:
”Mergând ei așa mai departe a intrat în altă pădure tustrei ș’ aude sub tufe un foșnet. Cine era? Vântul de amiază cel cu buzele mari.
— Bună vreme, vântule, ce faci aici?
— Mă stăpânesc să-mi țin suflarea și să ‘mpușc un țânțariu. Da să-l împușc să nu-i sparg pielea.
— Da unde-i țânțarul, că eu nu-l văd.
— Îi lângă soare.”

Statu-Palmă este asemănător, dar nu neapărat -zic eu- identificabil lui Tartacot, ”pitic malefic” al basmelor noastre, despre care am scris mai demult un articol neconcluziv. Una din etimologiile propuse pentru Tartacot îl leagă de etnonimul ”tătar”: ”tartacót m. (din *Tartarcot, adică „Tartaru cu barba de un cot”). Un pitic din poveștĭ numit și Statu-palmă.” (Scriban, dexonline.ro). Dacă Statu-Palmă este vântul de la răsărit, numele de ”Tartacot” s-ar putea explica tocmai prin faptul că bate din părțile ”tătărești”, de la est (cf. Phoenicias , numele antic grec al unui vânt care bătea dinspre Fenicia ș.a.).

Pentru Statu-Palmă iepurele pe care călărește e foarte important (”Că toată puterea vântului de la răsărit e ‘n iepure; iepurele de ce fuge așa tare?”). Există o străveche asociere a iepurelui cu primăvara (și cu punctul cardinal Est), vizibilă încă în tradiția iepurașului de Paști (”Since lay eggs and rabbits and hares give birth to large litters in the early spring, these became symbols of the rising fertility of the earth at the Vernal Equinox.” -https://en.wikipedia.org/wiki/Easter_Bunny)

Invit cititorii acestui blog să lectureze în întregime basmul cules de Mihai Eminescu (disponibil pe Wikisource, https://ro.wikisource.org/wiki/Finul-lui-Dumnezeu). În încheiere, că tot e vară acum, mai citez din el niște rânduri neprețuite, fără comentarii:

”Se ia el și se pornește, merge pân-în pădurea ceea … când în mijlocul pădurii vede – o fumărie strașnic de mare încât se ‘nnădușia , nu mai putea. S-apropie el acolo pin fum binișor și găsește pe mama smăului—își pârlea părul de pe picioare că era cald strașnic și nu mai putea.”

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: