Istoriile lui Roderick

Iulie 8, 2015

Calu-Gastru

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:10 pm

Numele unei mănăstiri din basmul ”Triști-Copil și Inia Dinia”:
”Să mă cauţi la mănăstirea Calu Gastru într-un pai reazemă şi într-un păr spânzură.”

Unii consideră povestea ca fiind de referință pentru mitologia românească, presupunând că rădăcinile ei se află în cea dacică. Aceasta rămâne de văzut; în realitate basmul ar putea conține foarte puține elemente autohtone, sau deloc.

Calu Gastru ar putea fi o deformare din gr. Kalo kastro ”cetatea frumoasă” (?). În Grecia există chiar o localitate cu acest nume (Καλόκαστρο). De menționat și Kolokastro, numele purtat de orașul Obzor din Bulgaria într-o cronică apuseană din secolul XIV (posibil *Kalokastro (?), cf. numelui otoman: ”Gyoseken, a modification of Kozyak, though having the meaning in Turkish a beautiful view” -http://www.olkas.net/lemmata/35_Obzor).

Mai interesantă decât numele mi se pare descrierea mănăstirii: ”într-un pai reazemă şi într-un păr spânzură”. O mănăstire ”suspendată” în aer, poate asemenea celor de la Meteora.

O mănăstire care este într-adevăr agățată în peretele de stâncă și rezemată cu pari apare în cu totul alt spațiu geografic: templul suspendat Xuankong din China. Pare destul de improbabil ca el sau o construcție asemănătoare să fi inspirat un basm românesc; totuși, el trebuie să fi fost celebru de foarte multă vreme în cei peste 1500 de ani de existență. Oralitatea ar fi putut amplifica fabulos ingeniozitatea construcției. Să nu uităm distanța enormă până la el, care ar corespunde cu situarea mănăstirii legendare Calu-Gastru aproape în afara lumii.

(sursa imaginii: Wikimedia)

 

*

Numele celor doi eroi ai poveștii rămân deocamdată o enigmă; ar putea fi însă interpretate prin prisma unor cuvinte slave.

tríște și (vechĭ) stríște și strînște f. (bg. srĭešta, întîlnire, d. vsl. sŭrenšta, srenšta sŭrĭeteniĭe, strĭeteniĭe, d. sŭrĭetati, a întîlni; rus. strĭetenie. V. răstriște, stretenie). Munt. Olt. Soartă, noroc: a avut triște de ploaĭe la timp. – La Vlah.: sînt oamenĭ care aduc noroc, după cum îs alțiĭ purtătorĭ de triște (= nenoroc. Univ. 1909, 4 Aŭg., 1, 5). V. loavă.” (Scriban, dexonline.ro)

Triști-Copil ar putea însemna așadar ”copil al sorții” sau ”copil nenorocos”, ceea ce ar corespunde cu împrejurările tulburi ale vieții lui până la finalul poveștii. Mai greu de interpretat este ”Inia Dinia”.

Avem în română

iníe (iníi), s. f. – Sloi, gheață care se formează iarna pe suprafața apelor curgătoare. Sl. inije „grindină” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Miklosich, Lexicon, 257; Cihac, II, 148), cf. bg., rus. inej, sb., cr. inje.” (DER, dexonline.ro)

În poveste, însă, nu apare nicio aluzie care să amintească așa ceva. Mai degrabă Inia Dina ar putea fi (??) o deformare din rus. умный до́ня (umnyy dónya) ”fiică isteață/deșteaptă”. Inia Dinia este, într-adevăr, fiica unică a unui împărat și dă dovadă de o sagacitate deosebită.

Dincolo de etimologia numelor, trebuie sesizat un aspect foarte important: Inia Dinia ar putea ascunde o importantă zeitate feminină. Trăind în mănăstirea de aur și argint construită pentru ea -la cerere!-, împreună cu suita de vestale (”douăsprezece fete tot aşa de tinere şi frumoase ca şi mine, să nu mă cunosc eu dintre ele”), este o adevărată matriarhă care educă și formează -inclusiv prin suferință- un acolit mai tânăr, pe Triști-Copil, pentru a-i deveni soț. Acesta, de-a lungul poveștii, nu se remarcă deloc prin eroism, ci doar prin devoțiune, inteligență și talent. De remarcat, desigur, și interdicția pe care o primește, aceea de a pomeni între străini numele stăpânei lui, Inia Dinia. Basmul ar putea veni de foarte departe, dintr-o lume dominată de Marea Zeiță a Neoliticului.

 

8 comentarii »

  1. P.S. Calu-Gastru ar putea fi (mai puțin probabil) și o asociere de două cuvinte însemnând același lucru în două limbi diferite: turc kale (arab qalʿa, “fort, fortress”), grec kastro.

    Comentariu de Roderick — Iulie 9, 2015 @ 4:48 am | Răspunde

  2. Ai observat că-n basmele de pe site-ul acela zmeii se transform în nori? Nu-i o asemănare cu relatarea antică a grecoteiului despre dacii care săgetau norii? La fel și cu solomonarii care stăpânesc niște balauri ai norilor.
    Trebuie să fie un concept dacic care s-a păstrat până azi prin basme și credințe populare.

    http://www.piticipenet.ro/povesti/PRO005/Cumpan-Mare

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 10, 2015 @ 7:11 am | Răspunde

  3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_Cos%C3%A2nzeana
    Nu zic că nu-i inspirată găsirea unei tălmăciri slave, dar eu cred că Inia-Dinia, fiind doar o reduplicare a unei părți (finale) a numelui, este o figură de stil. După cum scrie și-n „link” Ileana Cosânzeana este „o zână, o fecioară sapiențială și năzdrăvană, inițiată în magia binefăcătoare. care adesea are ca sfetnic și prieten un cal năzdrăvan”.

    Interesant acum dacă *gastru nu s-ar traduce năzdrăvan. Basmul omite să spună dacă templul ăsta nu cumva era dedicat unui cal năzdrăvan, animal cu certe valențe spirituale în antichitate.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 10, 2015 @ 10:13 am | Răspunde

  4. Are vreun sens să avem cumva traducerea „în pai reazemă” în acest „Calu Gastru” ?

    Prima idee am avut-o când am dat de vechiul kashtë (pai) și imediat am crezut că *gastru nu poate fi decât o despicare dintr-un termen dacic paralel. Dar sensul său e diferit de ce aveam în minte: https://en.wiktionary.org/wiki/kasht%C3%AB
    Dar am dat de albanismele kall și kallëm, ce seamănă izbitor cu ceea ce voiam să arăt. https://en.wiktionary.org/wiki/kasht%C3%AB
    https://en.wiktionary.org/wiki/kall%C3%ABm

    Secundul (Gastru) ar fi ori vreun coradical dacic al lat. aggestum (verb gero < *geso din IE *ag ) ori o formă necunoscută a reg.agestru (*aghestru -*gastru).
    https://en.wiktionary.org/wiki/aggestus#Latin
    https://en.wiktionary.org/wiki/gero#Latin
    https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Italic/gez%C5%8D
    De bază ar fi sensul "readzămă", a fi ardicat sau chiar a (se) purta conform vb.gero- a căra, a purta (faliscan ceso) https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Italic/gez%C5%8D

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 14, 2015 @ 7:06 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: