Istoriile lui Roderick

Iulie 16, 2015

Muntele Prasobus

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:30 pm

”PRASOBUS, montagne entre la Dacie &la Pannonie, selon Laonic , cité par Ortélius” (Edme Mentelle, ”Géographie ancienne”)

Fragmentul din Laonicus Chalcondylas în care apare muntele Prasobus apare tradus și adnotat în antologia lui G. Popa-Lisseanu, ”Dacia în autorii clasici” (Ed. Vestala, 2006); istoricul, trăind în secolul al XV-lea, vorbește despre epoca lui Mircea cel Bătrân:

”Acest neam al dacilor este foarte priceput la război, dar nu prea este guvernat de legi bune. Ei locuiesc de obicei în sate, trăind ca nomazi după pășuni. Țara lor se întinde de la Ardealul panonilor Daciei până la Marea Neagră. Ea, la dreapta, unde se lungește spre mare, e udată de fluviul Dunărea, la stânga ei este ținutul numit Bogdania. Țara lor dinspre Paeonodacia o separă un munte, ce se întinde departe, numit de locuitori Prasovos.”

Într-o notă G.Popa-Lisseanu menționează două identificări ale muntelui Prasovos: cu munții Haemus (Balcani), cf. unui traducător al istoricului și cu un munte din vecinătatea Brașovului -Prasobus-, după care s-ar fi numit orașul, conform poetului sas Schesaeus, din secolul al XVI-lea, în lucrarea Ruinae Pannonicae.

Muntele mai apare o dată în textul lui Laonicus Chalcondylas, ca loc de refugiu al femeilor și copiilor în timpul luptelor cu Baiazid:

”Împotriva acestui Mircea, Baiazet, fiul lui Amurat … a pornit cu oastea sa. Înaintând apoi, după ce a trecut peste Dunăre, a robit multă lume din acea țară. Mircea, strângându-și nu puțină armată din țară, porni, nevrând să știe cum are să lupte. Pe soții și pe copii ducându-i pe muntele Prasobus, a urmărit oastea lui Baiazet prin regiunile pline de păduri de stejar …”

***

 Identificarea Prasobus-Brașov este posibilă (și susținută de o mărturie din secolul al XVI-lea). Dacă am urmări însă doar similitudinea numelor, corelată cu poziția geografică, am putea bănui că Prasovos se află prin zona Prahovei, poate o transcriere greșită a numelui ei.

Laonicus pare să afirme însă că Prasovos este un lanț întins de munți, care separa Țara Românească de Ardeal pe o mare parte din lungimea frontierei, dacă nu toată: ”Țara lor dinspre Paeonodacia [Panonodacia?] o separă un munte, ce se întinde departe, numit de locuitori Prasovos.

Așadar Prasovos/Prasobus ar putea fi denumirea (străveche?) a Carpaților Meridionali; un nume poate contemporan cu Haemus (Balcanii) și Carpates (inițial doar Carpații nordici).

Un cuvânt care și-ar putea avea originea în PIE pel-s- ”rock” (pasht. parṣ̌á ”stone, rock”, v.ind. pāṣyá- ”stone”, din *parṣ-), ori *perw- ”some deity” (starling.rinet.ru) (v.ind. párvata- ”mountain, hill, rock”, toch. A pāreṃ ‘rock, stone’), ori perk̂-3, pr̥k̂-to tear out, dig out; furrow” (v.ind. párśāna- `precipice, chasm’), perk̂-1 ”rib, breast” (av. parǝsu- ”rib”, v.ind. pārśvá-rib area, side”).

Interesantă și caracterizarea pe care cronicarul bizantin le-o face românilor din vremea lui Mircea cel Bătrân: ”Acest neam al dacilor este foarte priceput la război, dar nu prea este guvernat de legi bune. Ei locuiesc de obicei în sate, trăind ca nomazi după pășuni. ”

Acest mod arhaic de viață -”nomazi după pășuni”, probabil o exagerare, referindu-se mai degrabă la păstoritul transhumant- a fost poate cândva o realitate pentru strămoșii noștri și a făcut ca toponimia antică a Daciei să dispară în cea mai mare parte (nu ”în totalitate”, cum susțin unii), iar numele locurilor să fie dat de către cei care au întemeiat așezări stabile (în majoritate slavi).

O relativă mobilitate teritorială au avut și geții (”și-au schimbat necontenit locuințele și au trecut de pe un mal pe altul [al Dunării]” spune Strabon în traducerea lui Popa-Lisseanu). E greu de zis dacă aceste pendulări sunt datorate unor presiuni externe sau modului de viață ancestral; poate că ambii factori au jucat un rol.

Rămâne de văzut dacă muntele Prasobus a lăsat urme în toponimia contemporană.

4 comentarii »

  1. fascinante sapaturile astea sub radacinile copacului nost’ sa urmaresti traiectoria firicelelor de apa de unde si-au tras ele seva

    Comentariu de qwykx — Iulie 17, 2015 @ 10:41 pm | Răspunde

  2. dar pentru Leuke am un of special, oare cum va mai reface ea traiectoria de la spirit la materia noastra?

    Comentariu de qwykx — Iulie 17, 2015 @ 10:45 pm | Răspunde

  3. Prasobus pare să fie derivat cu același sufix ca oronimul Scoroba, munte din Bithynia; tot dintr-un *Scoro(m)ba poate fi ”Săcărâmb” (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/09/06/sacaramb/ ). Am putea avea în zona Carpaților sudici un toponim *Prăsâmb.

    Comentariu de Roderick — Iulie 28, 2015 @ 3:35 pm | Răspunde

  4. Exagerez daca spun ca Prasobus ar putea fi si…Polovragi? Pestera Muierilor nu e departe si are legatura cu ascunderea femeilor si copiilor din calea turcilor…nu zic ca varianta Brasov/Prahova nu e apetinsanta, poate atat Polovragi cat si Brasov au legatura cu „prag” – zona de trecere…

    Comentariu de Razvan Mihaeanu — August 4, 2015 @ 4:39 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: