Istoriile lui Roderick

Iulie 22, 2015

Munții Macrocremni

Filed under: Traco-geto-dacii,Uncategorized — Roderick @ 12:18 pm

Munții Macrocremni apar în Istoria Naturală a lui Plinius cel Bătrân, cu o situare curioasă:

”Verum ab Histro oppida Cremniscoe, Aepolium, montes Macrocremni, clarus amnis Tyra, oppido nomen inponens ubi antea Ophiusa dicebatur. ” (http://penelope.uchicago.edu/Thayer/L/Roman/Texts/Pliny_the_Elder/4*.html)

”Leaving the Ister, we come to the towns of Cremniscos, Aepolium, the mountains of Macrocremnus, and the famous river Tyra, which gives name to a town on the spot where Ophiusa is said formerly to have stood. The Tyragetæ inhabit a large island situate in this river, which is distant from Pseudostomos, a mouth of the Ister, so called, 130 miles.” (http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.02.0137%3Abook%3D4%3Achapter%3D26#note2)

Site-ul citat mai sus mai menționează că ”The mountains of Macrocremnus, or the „Great Heights,” seem not to have been identified.”

Munții Macrocremni sunt situați de către Plinius cumva între Dunăre și Nistru, așadar pe teritoriul Basarabiei. Numele lor pare în întregime grecesc. Gr. krēmnós are sensurile de ”precipitous slope, mountain altitude”; din PIE *krema- ”to hang” (starling.rinet.ru). Având în vedere relieful basarabean, e vorba foarte probabil de primul sens; probabil pantele abrupte, falezele unor râuri ca Nistrul sau Răutul.

Macrocremnii s-ar putea găsi, de exemplu, la Orheiul Vechi, lângă Răut, unde se află cetatea geto-dacică de la Butuceni, cu un sanctuar care prezintă similitudini cu cele rotunde din Munții Orăștiei, fiind însă mai vechi. Influența cetăților grecești de la Marea Neagră s-a extins fără îndoială și aici, fiind plauzibile familiaritatea grecilor cu locurile și numele grecesc dat de ei unor forme de relief.

E foarte probabilă însă o legătură între numele cetății (la Plinius: ”oppida”) Cremniscos și munții Macrocremni. Iar Cremniscos pare un toponim getic; pentru sufix, cf. Tibisca, localitate în Moesia Inferior.

Cremniscos, un loc poate la fel de misterios ca Târgul lui Cremene.

(Orheiul Vechi, imagini din Wikimedia)

Anunțuri

8 comentarii »

  1. Ar fi posibil să avem o paralelă a alb.shkrep (stâncă, pantă) cu asimilarea consonantică specifică românei ..și limbii albaneze conform karpë și karmë
    https://en.wiktionary.org/wiki/shkrep
    https://en.wiktionary.org/wiki/karp%C3%AB
    https://en.wiktionary.org/wiki/karm%C3%AB

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 22, 2015 @ 12:37 pm | Răspunde

    • De reținut acest karmë ”rocky bank or bluff overlooking a body of water”; corespunde cu relieful de la Orheiul Vechi și alte văi basarabene.

      Însă Macrocremni, Cremniscos sunt toponime antice, contemporane cu proto-albaneza sau mai vechi decât ea. Poate e posibilă și altă etimologie pt. alb. karmë (decât cea propusă de Vl. Orel). De ce nu același PIE *krema- ”to hang” ? În dicționarul lui Pokorny apare la PIE (s)ker-4, (s)kerǝ-, (s)krē- ”to cut”, unde îl plasează posibil și pe sl. kremenь ”cremene”.

      Comentariu de Roderick — Iulie 22, 2015 @ 2:28 pm | Răspunde

    • „Macrocremni” parca seamna si cu „Mraconia”- numele manastirii din Defileul Dunarii: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-mraconia-67832.html cu sensul de „loc ascuns/apa intunecata”

      Comentariu de Razvan Mihaeanu — Iulie 22, 2015 @ 3:00 pm | Răspunde

  2. http://www.istoria.md/articol/131/Cetatea_Alb%C4%83_a_Moldovei

    „Cronologie

    secolul al V-lea î.Hr – Primele atestări ale oraşului după ce marinarii greci din Miletia au creat aici colonia numită Niconia.

    secolul al IV-lea î.Hr. – poporul nevrii organizează colonia feniciană Ophiuza, pe care o părăsesc din cauza înmulţirii şerpilor.

    în jurul anului 300 î.Hr. – oraşul Tyras (denumirea oraşului pe timpul lui Herodot, oraş locuit de poporul tihrit) a fost înfrânt de către daci.

    secolul al II-lea î.Hr. – oraşul redevine colonie grecească, principlala ocupaţie fiind cea de comerţ în zonă.

    Când romanii au cucerit Dacia, au numit oraşul Alba Iulia şi îl foloseau în comerţul cu Sciţia.

    375 – Invazia hunilor a devastat colonia romană.

    545 – Oraşul renaşte sub ‘anzi’, cu numele de Turris.”

    Să fi avut fenicieni la Tyras? Cine au fost acei *anzi care redenumesc (probabil) cetatea cu un nume geto-dacic tocmai în sec.6 (alb. turrem, arom. a turi). Să fi fost doar o denumire tradițională care revine în circulație sau un neam geto-dacic care a rămas în afara sferei de asimilare romană?

    Mă gândeam mai demult ca acești anzi să fie un relict din vechea mitologie IE conform aesirilor din mitologia nordică, zei ai războiului și ai puterii. Un pic fantezistă ideea, dar mitologiile popoarelor IE vin dintr-un filon comun chiar dacă personajele iau noi ume.
    Exemplu: câinele monstruos Garm(r) și Cerberus care la originea originilor sale trebuie să fi fost numit după culoarea sa. https://ro.wikipedia.org/wiki/Garm_(mitologia_nordic%C4%83)

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 25, 2015 @ 6:16 am | Răspunde

    • 545 – este vorba de anți (antae), un trib cel mai probabil slav care aveau atunci (vremea lui Justinian) statutul de ”foederati” bizantini.

      ”First mentioned in 518, the Antes invaded the Diocese of Thrace at some point between 533 and 545. Shortly after, they became Byzantine foederati, and were given gold payments and a fort named Turris, somewhere north of the Danube at a strategically important location, so as to prevent hostile barbarians invading Roman lands. Thus, between 545 and the 580s, Antean soldiers fought in various Byzantine campaigns. The Antes were eventually attacked and destroyed by the Pannonian Avars at the beginning of the 7th century.” ( https://en.wikipedia.org/wiki/Antes_(people) )

      Numele Turris poate fi roman (”Turnu”).

      Comentariu de Roderick — Iulie 25, 2015 @ 8:38 pm | Răspunde

  3. E o chestiune bizară în relatarea lui Plinius. Se pare că anticii aveau altă perspectivă asupra formelor de relief. Ei numeau munți ceea ce noi am numi azi dealuri: http://shoebat.com/2015/08/17/archeologists-discovered-the-place-where-goliath-lived-ancient-bodies-discovered-in-israel-prove-that-there-were-several-goliaths-living-in-ancient-israel/

    Comentariu de Sorin5780 — August 18, 2015 @ 10:24 am | Răspunde

  4. ..clarus amnis Tyra..

    E posibil ca Tyra să fie numele original al râului, iar Tyras să fie o formă latinizată/grecizată de masculin sau numele unui oraș de pe râu cu sufixul genitival -s comun și latinei și dialectelor tracice.
    În albaneză râul este de asemenea de gen feminin: lumë.

    Nu știu de unde vine arhaicul verb întiri, înteri, cu sensul ”a alunga, a goni”, dar ar putea fi interesant. Mai demult am amintit un derivat ardelenesc a se retări (a se retrage în goană) cu prefixul latin re- și cred că l-am asemuit fr.tirer, de origine germanică. (Proto-Germanic *teraną (“to tear, tear apart”)
    Argoticul a se tira cred că e un franțuzism.
    Sursa: http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/1994-1995_29.pdf

    https://en.wiktionary.org/wiki/tear#Etymology_1
    https://en.wiktionary.org/wiki/tirer#Middle_French

    Apare și alb.ther în link, dar nu cred că *derə- (“to tear, tear apart”) este sursa. Poate vine chiar din radicalul *twerḱ- (“to cut” – Celtic: *tworkos (“boar”), Latin: truncus (“a cut off piece; maimed”), cine știe!

    https://en.wiktionary.org/wiki/trux#Etymology
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/twer%E1%B8%B1-

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 25, 2017 @ 7:12 am | Răspunde

    • Una din multele mele idei neoriginale, preluate din lecturile mele răzlețe, este aceea că numele general de trac (gr.thrax) ar avea oarece legături cu lit.tyrai (waste, wilderness, wild).

      Era chiar pagina de internet a unui oraș din Lituania unde era pusă această teorie, dar nu mai rețin explicația etimologică a acestui tyrai. Știu sigur că nu era legat de lat.trux.

      Să fie oare concepția tipică unor neamuri care trăiau apărate de codri și vedeau în popoarele care cutreierau pusta/câmpia drept sălbatici? Conform concepției noastre privind sălbaticii, luată de la Romani, pădurenii erau sălbaticii.
      laukinis – wild, savage, feral, barbarous, natural, tameless

      Cred că pe acest lit.tyrai l-am legat etimologic de tărâm și tărâmb (reg. interval de timp), tereu (Olt,Munt. 1. desiș; 2. întindere foarte mare de teren sau de apă) prin rad. *ter- *ster- to widen, to scatter.

      Pentru optica triburilor baltice este clară derivarea semantică. La strămoșii noștri cred că este semantismul este un pic diferit. Probabil aveau sensul de întindere mare de teren fără copaci, conform acelui tereu, dar la noi o fi luat sensul de a prinde viteză odată ce ai ieșit la lumină (din codru), a goni. Ceva în sensul rom.a alerga sau a împături/împătri, de care am discutat în trecut.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 25, 2017 @ 7:41 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: