Istoriile lui Roderick

Iulie 30, 2015

Paspirion

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:41 pm

Un alt hidronim de la stânga Dunării, ajuns în cronicile bizantine cu ocazia expediției conduse de Priscus în 593 împotriva slavilor. Pare să fie un râu mai important decât Helibakion din articolul anterior, așa încât mă întreb dacă acesta este chiar Ialomița (și nu un râu mai mic, ca Mostiștea de exemplu).

”Priscus sent his lieutenant Alexander across the Helibakion (Ialomiţa River) to find Slavs who were hiding in the woods and swamps, they failed to burn out the people hiding, but a Gepid Christian who was associated with the Slavs deserted and showed a secret passage after which the army easily captured the Slavs, who according to the Gepid, were spies sent by King Musokios that just heard about the attack on Ardagast.”

”The Gepid contacted Musokios and asked him to send a transport across the Paspirion river for the remaining army of Ardagast, Musokios assembled 150 monoxyles and 30 oarsmen which crossed the river. Meanwhile, Priscus approached the banks and met with the Gepid and arranged an ambush with 200 men in the guidance of Alexander.”

E posibil, cred, ca Paspirion să nu fie numele unui râu, ci al unui vad. Asemănarea cu numele Bosforului (Bosporus, numit și Prosphorion în secolul al XI-lea) este notabilă.

Ar putea să fie un toponim de genul ”Vadul Oii” (Pas-pirion, pas- din PIE pek̂-2 ”to fleece, cattle”, -pirion reflectând PIE per-2 ”to carry over, bring; to go over, fare”). Un posibil cuvânt tracic sau iranic, legat de transhumanță.

Desigur, nu e singura posibilitate; de ex. -pirion, ca hidronim, ar putea proveni din PIE per-1 ”to drizzle, sprinkle, jet”. Pas- ar putea fi foarte bine reprezentantul PIE pēs-2 ”dust, sand” ș.a.

Dacă Helibakion este totuși Ialomița, Paspirion ar putea să fie (situat pe) râul Buzău; nu știu când anume cursul Călmățuiului s-a separat de cel al Buzăului.

Anunțuri

6 comentarii »

  1. Dacă slavii se ascund peste Ialomița în păduri și mlaștini trebuie să fie codrii Vlăsiei, ceea ce în lb.slave și-n româna veche semnifica mlaștină, nicidecum codrii vlahilor. Busco sună a indiciu pe harta asta: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Karte_von_Griechenland_und_der_europ%C3%A4ischen_T%C3%BCrkei_1829.JPG

    Transportul trimis de Musokios/Mužok (sl.muzh= man, husband, lord) ar putea veni din răsărit peste un râu mare ca Dunărea.
    Orașul/Târgul de floci și Hârșova ar fi un nod de comunicație important încă din antichitate.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2015 @ 6:40 am | Răspunde

    • Pe hartă scrie Buseo = Buzău.

      În articolul lui D. Moldoveanu scrie că N. Iorga lega Ilivakion de Ilfov, făcând opinie separată (aproape toți l-au identificat cu Ialomița).

      Comentariu de Roderick — Iulie 31, 2015 @ 7:28 am | Răspunde

    • Nu știu dacă Musokios poate fi transcris Mužok. Probabil că în cronicile bizantine ar fi apărut î.a.c. cu z, ca Μεζαμηρος (Mezamer). G. Popa-Lisseanu scrie ”Musugius”.
      Față de Mezamer și Ardagast, nume bitematice (și care ”sună” slav), Musokios pare monotematic. La fel Boz, numele primului conducător cunoscut al anților (pare similar antroponimului trac Bonzes).

      PIE meuk̂- ”to scratch, tear” ori meu̯-2 ”to move” ar putea sta la originea numelui Musokios.

      Comentariu de Roderick — Iulie 31, 2015 @ 9:25 pm | Răspunde

  2. O altă variantă de explicare a cuvântului -dar puțin probabilă, în opinia mea- este prefixarea numelui râului cu un pa-, cf. Pathissus-Tisa.

    Comentariu de Roderick — Iulie 31, 2015 @ 6:10 pm | Răspunde

  3. Dacă este un nume dacic și e bitematic, singura temă care-mi pare familiară este *-pirion: Piroboridava, pirogeri (etnonim). Ce înseamnă numai dacii ar putea spune.

    Prefixul pas- ar putea face parte din seria următoare: https://en.wiktionary.org/wiki/pas#Etymology

    Comentariu de Sorin5780 — August 2, 2015 @ 10:43 am | Răspunde

  4. Paspirion probabil este o versiune stalcita a lui Naparis, consoanele parca sunt cam aceleasi.
    Naparis este Nephele (zeita/nimfa norilor) in mitologia greaca, avand doi copii: baiatul Phrixos (Prahova) si fata Helle (Ialomita), deci numele acestor rauri nu sutn nici slave nici gotice..sunt getice.. In mitologia legata de „Jason si Lana de Aur” Nephele/Naparis (observati ca numele este de fapt al portiunii de la unirea Prahovei cu Ialomita pana la varsarea in Dunare) e nevoita sa-si protejeze cei doi copii de furia mamei lor vitrege, Ino, noua sotie a tatalui lor, regele Athamas. Ca sa-i scape pe cei doi copii de la moarte, un berbec cu lana de aur este trimis de mama lor; desi cei doi scapa fiind luati in zbor de berbec, Helle cade si se ineaca; in schimb Phrixus ajunge in Colchis/Colhida (Covurlui/Cahul), la cetatea „Aia” regelui Aietes. Nicolae Densusianu a identificat Aia ca fiind „Tirighina-Barbosi”, nefiind departe de unde cele 4 rauri „ale Edenului” se intalnesc: Dunare, Buzau, Siret, Prut.
    De mentionat ca Buzaul apare in „Jason si Lana de Aur” sub numele de „Phasis”, din pacate multi il confunda cu raul Rioni din Georgia/Gruzia (pe malul estic al Marii Negre, crezand ca aici au avut loc evenimentele mitologice si nu pe malul vestic, adica in teritoriul actual al Romaniei).
    Revenind, se observa legatura dintre Ialomita „cea Mare” – adica Naparis (de la intalnirea fratelui si surorii pana la varsare in Dunare) si „lana de aur”, in speta transhumanta cu tot ceea ce implica la nivel comercial: Targul de Floci.

    Comentariu de Razvan Mihaeanu — August 4, 2015 @ 4:16 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: