Istoriile lui Roderick

August 21, 2015

Greuceanu și Voinic-de-Plumb

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:53 pm

Între basmele ”Greuceanu” -cules de Petre Ispirescu- și ”Voinic-de-Plumb” -cules de Vasile Bologa- există atâtea similitudini, încât se poate spune că e vorba de unul și același erou al mitologiei populare. Și Greuceanu și Voinic de Plumb aduc înapoi Soarele și Luna furate de zmei. Ambii se transformă în porumbel pentru a intra în curțile zmeilor; după răpunerea celor trei zmei, sunt urmăriți de soțiile acestora, metamorfozate în fântână, grădină și păr cu roade, iar apoi de zmeoaica bătrână (numită ”scorpie” în ”Greuceanu” și ”scorpioană” în ”Voinic de plumb”). Sfârșitul zmeoaicei bătrâne este similar în cele două basme (înghite chipul de fier al Greuceanului înroșit în foc de către Faurul Pământului, respectiv un buzdugan uriaș, de asemenea înroșit în foc de către Moș Călugăr).

Paralela între cele două nume pare evidentă: Greuceanu derivat din greu, plumbul fiind de asemenea simbolic pentru greutatea lui mare.

În basmul ”Voinic de plumb”, însă, explicația numelui este alta: ”El însuși își trecea timpul, cu iarna, cu vara, ca un cenușotcă tot după cuptor. Din care pricină frații lui îl porecliseră Voinic de Plumb, căci se îndoaie ca plumbul, ziceau ei, pentru că el tot după ei lăsa. Dacă ziceau ei că-i neagră, neagră rămânea; albă, albă rămânea.”

Așadar, o personalitate inertă, amorfă, maleabilă. În acest sens, ”Voinic de Plumb” e de fapt un nume de ocară, iar ”Greuceanu” ar putea fi la fel. Ar fi naturală o legătură cu sensurile lat. plumbeus ”dull, stupid, stolid” (cf. ”greu de cap”), ”bad, vile, poor, worthless” (latinlexicon.org).

”Greuceanu” ar putea să nu aibă o explicație atât de simplă, dacă admitem posibilitatea unui nume străvechi, moștenit în mitologia populară.

Dacă este unul și același cu Voinic de Plumb, care ”își trecea timpul, cu iarna, cu vara, ca un cenușotcă tot după cuptor”, ar putea fi un ”Cenușotca” (alt erou al basmelor), numele lui fiind probabil un reflex al PIE  ghrēi- ”to smear” (engl. grime ”funingine”). Avem și sinonimia plumburiu=cenușiu.

Cel mai interesant ar fi însă ca numele lui Greuceanu să derive dintr-un nume al plumbului (din rădăcina de mai sus sau din PIE ĝher-3, ĝhrē- ”to shine, shimmer”? -pe care l-am mai propus ca origine a numelui eroului ). În limbile IE nu pare să se fi păstrat însă un asemenea cuvânt. ”Greuceanu” are însă asemănări vagi cu denumiri ale plumbului în limbi turcice: OT koruğjın, azer qurğuşun, turkmen gurşun, turc kurșun ș.a.

Mai puțin probabil, dacă e vorba de personalitatea aparent docilă a lui Voinic de Plumb, PIE ger-3 ”to turn, wind”.

Ca o curiozitate, este observabilă asemănarea întâmplătoare cu lat. Grāiugena =”a Grecian by birth, Greek”; desigur, basmul nu indică această etnicitate a eroului.

O altă interpretare este legată de arma asociată atât lui Greuceanu, cât și lui Voinic de Plumb: buzduganul. Greuceanu se transformă el însuși în buzdugan, spărgând stana de piatră în care se prefăcuse diavolul. Voinic de Plumb îl pune pe Moș Călugăr să înroșească în foc buzduganul uriaș care o va răpune pe mama zmeilor (buzdugan care în basmul ”Greuceanu” este înlocuit de chipul acestuia). Atât ”Greuceanu”, cât și ”Voinic de Plumb” ar putea fi metafore pentru buzdugan/ghioagă, armă care strivește cu greutatea ei și are capătul plumbuit:

GHIOÁGĂ, ghioage, […] 2. Capătul bombat, de obicei ghintuit sau ferecat cu plumb, al unui buzdugan. Au smuls de sub cingătoare buzduganele cu ghioagă de plumb și au smucit deodată zăbalele cailor. SADOVEANU, F. J. 706.” (DLRLC, dexonline.ro)

Pentru o interpretare diferită de cele de mai sus, v. ultimul paragraf din articolul https://hroderic.wordpress.com/2009/11/03/troian/ și comentariul nr. 10 de acolo.

*

Basmul ”Voinic de Plumb” oferă și o extrem de prețioasă indicație asupra punctului cardinal în care se află tărâmul zmeilor: la răsărit (banal, desigur, unii știau asta din ”Stăpânul inelelor”, Mordor, nu-i așa? :) ). Pe țărmul Mării Răsăritului (să fie Marea Neagră?) se află cetatea Ilenei Consinziene.

Voinic de Plumb și frații săi călăresc spre tărâmul zmeilor pe trei cai de aramă, dezgropați din partea dinspre apus a cetății Împăratului Roșu, unde fuseseră așezați ”din vremile vechi, când pe râurile noastre curgeau lapte și miere, cum spun bătrânii”. O reminiscență a cultului indoeuropean al calului.

Basmul se poate citi pe hârtie de ex. într-un volum din colecția ”Povești nemuritoare” (nr. 7 de la Ed. VOX 2000).

3 comentarii »

  1. Numele de greci l-au purtat candva cei care au locuit pamanturile vechi ale Dobrogei. Socotind dupa „Mordor”, Dobrogea nu reprezinta Rasaritul plin al zilelor de odinioara. Ca multe alte articole, foarte bun si perspicace! Felicitari!

    Comentariu de George Grigorescu — August 22, 2015 @ 7:38 am | Răspunde

  2. […]Drăganu, Dacor., IV, 741 îl cita pe grăcina, vb. (Olt., a suporta, a suferi), cuvînt rar, pe care îl derivă dintr-un lat. *ingrevĭcĭnāre, a cărui explicare pare dificil de admis.
    https://dexonline.ro/definitie/greu

    Comentariu de Sorin5780 — August 25, 2015 @ 8:47 am | Răspunde

    • https://en.wikipedia.org/wiki/Greuthungi
      https://etimologique.wordpress.com/2010/11/27/greuceanu/

      Opinia acestui necunoscut nu-i de aruncat, chiar dacă e doar o intuiție. Țin minte că am mai purtat o discuție undeva și remarcasem o hartă pe internet unde apărea un neam numit greuceni. Erau situați aproape de mare, ori în Dobrogea, ori în „pustiul getic”. Amintirea e foarte vagă.

      Chestiunea e că popular am păstrat amintirea unor neamuri cu care am venit în contact direct, iar basmele astea din vechime surprind și anumite relații directe între dinaștii locali și migratori. Am amintit mai demult despre iranicii (sarmați) din Moldova numiți zmei în mentalul colectiv al zonei, al mitologiei locale.

      Cea mai corectă și banală interpretare a numelui ar fi derivarea de la dialectalul grăunce (grăunte): http://hyperliteratura.ro/de-vorba-cu-ilustratorul-alexandru-ciubotariu/

      Comentariu de Sorin5780 — August 25, 2015 @ 9:04 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: