Istoriile lui Roderick

septembrie 4, 2015

Cinci-opinci

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:47 pm

opíncă f., pl. ĭ (vsl. opĭnŭkŭ, încălțăminte, d. openti-opĭnon, a acoperi. penti-pĭnon, a răstigni; nsl. cr. sîrb. opanak, bg. opinŭk, pl. ucĭ; sîrb. opanak, rut. ópinka, ceh. opanky, openče, opince [pl.]; alb. opingă. V. opintesc, pinten). Încălțănminte țărănească compusă dintr´o simplă bucată de pele [!] groasă făcută concavă și legată de picĭor cu curele saŭ cu nojițe. Fig. De la vlădică pînă la opincă, tot poporu, boĭeriĭ și țăraniĭ. Un joc copilăresc care consistă [!] în aruncarea succesivă în sus a cincĭ petricele [!] c´o singură mînă și prinzîndu-le fără să scapĭ vre-una. V. beg, borbonac.” (Scriban, dexonline.ro)

Foarte interesant mi se pare jocul descris de Scriban. De ce s-ar numi opincă?

Legătura cu opinca-încălțăminte mi se pare improbabilă. În schimb -pinc- ar putea aminti rădăcina PIE penkʷe ”cinci” (cele cinci pietricele aruncate în sus); cu un o- protetic, despre a cărui semnificație n-aș putea să spun deocamdată nimic.

Fantoma unui cuvânt dispărut (posibil altul decât cel de mai sus) însemnând cinci pare să mai bântuie prin vocabular. Avem:

OPINTÍC, opintici, s. m. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina păroasă, cu frunze albăstrui-verzi, lucioase și cu flori galbene, reunite câte două sau câte cinci într-o inflorescență în vârful tulpinii (Hieracium auricula). 2. (Bot.) Gheabă. – Et. nec. ” (DEX 98, dexonline.ro)

Aici avem posibil un (o)pint- din PIE penkʷe ”cinci” (cele cinci flori reunite în inflorescență).

Comparativ, v.ind. páñca, avest. panča, arm. hing, gr. pénte, proto-sl. *pętь, lit. penkì, proto-germ. *finfi, lat. quīnque, galic pempe-, alb. pesɛ ”cinci” (starling.rinet.ru). Forma (o)pinc-, cel puțin, ar putea să fie autohtonă.

*

”Când se văzu piţigoiul aşa împestriţat la îmbrăcăminte şi aşa urât încălţat, sări pe o ramură, spunând cu nemulţumire:

Cinci, cinci, cinci !
Cinci opinci într-un picior,
Şi călcâiul lui e gol,
Cinci, cinci.

Așa cânta pițigoiul în legendă și așa cântă și acum (v. http://e-calauza.ro/index.php?afiseaza=folclor_show&page=all&id=391).

Care să fie cele cinci opinci ale pițigoiului? Oricine poate vedea că are doar patru degete la picior, trei în față și unul în spate (anizodactilie):

(sursa imaginilor: Wikipedia)

Poate că acest ”cântecel” al pițigoiului ascunde o veche sinonimie între cinci și opinci; să fie și piț-, pinț- tot o onomatopee la originea lui pițigoi și pănțăruș, nume care vor fi amintit cândva cuvântul care desemna numărul 5?

 

Reclame

9 comentarii »

  1. E destul de bizară și expresia a juca la begi, unde beg ar fi pietricică…cândava în sudul Trans. Ori „borbonác, bărbănác și băbîrnác m. (d. borboană, V. bobîrnac).”
    Primul este atribuit turcilor, dar cred că s-ar putea referi la turcomani (cumani, pecenegi) dacă e cazul. Eu n-am găsit sensul de pietricică în turcă care să corespundă „beg, bet (rude, rugged), bei”.
    Îmi amintește și de reg.bigorpe care l-am meníonat mai demult, un cuvânt de origine necunoscută.

    Referitor la opintic: (o)pint- din PIE penkʷe ”cinci” numai dacă originalul ar fi *penche sau *pinche, iar în nord am avea un grai dacic care transformă *chi în *ti, ca cel maramureșan.

    opintici m. pl. burete alb și mic, bun de mâncare (Agaricus deliciosus). [Lit. ciupercă care se opintește, șe întinde]. sin.gheabă

    Eu cred că daci numărau astfel: aină/aina, duă/dua, treiă/tria, cetară, pință, șastă, șieptă, aștă, nintă, dzietă (din *dieță), ainăpărdzietă (11), dupărdzietă (12)… :)
    Îmi ies toate atât de natural! :)

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 6, 2015 @ 8:41 am | Răspunde

  2. […] Între oland. pimpelmees și rom. perpeduș este o corespondență fonetică similară aceleia dintre celticul (?) pempedula și dacicul propodila, denumirea unei plante medicinale (Potentilla reptans, ”cinci-degete”- v. https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_denumiri_dacice_de_plante_medicinale). Probabil o coincidență întâmplătoare, dar care merită studiată (v. și https://hroderic.wordpress.com/2015/09/04/cinci-opinci/). […]

    Pingback de Perpeduș și altele | Istoriile lui Roderick — noiembrie 9, 2015 @ 2:35 pm | Răspunde

  3. Alt nume pentru nojițe?

    pag.114: http://www.eutopiamall.com/images/MD/6302/radesti.pdf
    „La data de 26 februarie 1785 se dă sentinţa definitivă, iar la data de 28
    februarie, pe platoul numit „La furci” din marginea Albei Iulia au avut loc executarea
    lui Horea şi Cloşca. Crişan, în timp ce era în închisoare s-a spânzurat cu capiţii de la
    opinci. ”

    Să fie înrudit cu verbul alb.kap și këpushë/căpușă?
    https://en.wiktionary.org/wiki/kap#Etymology

    https://dexonline.ro/definitie/noji%C8%9B%C4%83
    Nu figurează printre sinonime: NOJÍȚĂ s. (reg.) curea, nojeală, târsână. (~ pentru legat opincile.)

    Încă ceva, se pare că lotria a rămas neschimbată și atestată istorică încă de pe vremea ocupației romane a Daciei.

    Comentariu de Sorin5780 — mai 31, 2016 @ 1:22 pm | Răspunde

    • Ar putea avea cel puțin rădăcina lat. cōpula ”a band, rope, thong, tie, fastening” (Lewis, latinlexicon.org), cu care coincide semantic.

      ”from copula „band, tie, link,” from PIE *ko-ap-, from *ko(m)- „together” + *ap- (1) „to take, reach” (see apt). Sexual sense attested from 1630s.” (etymonline.com)

      Comentariu de Roderick — iunie 1, 2016 @ 11:35 am | Răspunde

      • Dacă ar fi fost latin, cu siguranță am fi avut o formă *cuplă, la fel ca celelalte moșteniri romanice. Accentul cade pe prima silabă, deci [u] neaccentuat ar cădea. („u” din sufix)
        Să zicem că lat.cōpula ar fi avut și o formă dacizată cu un sufix diminutival (sau de agent) corespunzător lat.-ula. Accentul ar fi căzut tot pe [ō] și ar fi devenit [u]: *cupiță. Chiar și așa, tot n-ar fi fost acceptat ca romanic; s-ar fi considerat un derivat slavic, bineînțeles:
        https://dexonline.ro/lexem/cupire/240271

        Exemplu acest capiță https://dexonline.ro/lexem/capi%C8%9B%C4%83/95603

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 1, 2016 @ 12:22 pm | Răspunde

      • Ironic este că eng.cable, de origine normandă, are o explicație identică cu cea dată de mine. Adică același radical despre care vorbesc în primul comentariu: https://en.wiktionary.org/wiki/cable#Etymology
        https://en.wiktionary.org/wiki/cappio#Italian

        Să zicem că ar fi putut da acest reg.capiță (pl.capiți) în vestul țării, dar eu tot cred că e autohton. Dacă ar fi să fi moștenit ceva în acest sens, aș miza pe reg. următor: https://dexonline.ro/definitie/capl%C4%83
        Se văd transformările despre care vorbeam, eliminarea vocalei neaccentuate.

        PS: cōpula este explicat foarte bine drept o formă prefixată și sufixată. Acel [ō] reprezintă lungirea sau asimilarea după prima vocală: co-apula > cōpula .

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 1, 2016 @ 12:49 pm | Răspunde

    • Mai demult am dat un reg.căpiță (căciulă) din loc.Voislova. Să fie un sufix diminutival în ambele regionalisme sau are altă funcție?
      Trebuie să fie coradical cu s. copită printr-o formă *kapitja – căpiță (accentul pe sufix). Numai să nu fie vreun derivat cu sufixul -eț din subst.cap. :)

      *kop-, *kep- „to cover” : alb.këpurdhë (ciupercă), lit.kepur, lat.cappa, slavicele ciupici(?), căpută (cormarnic).
      https://en.wiktionary.org/wiki/cepure

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 4, 2016 @ 3:42 pm | Răspunde

    • nojíță (nojíțe), s. f. – 1. Șiret pentru legat opincile. – 2. (Mold.) Capsă, gaură la opinci. noaje, s. f. (coardă, legătură; bandă)

      Nojițe (var.năjiță, nojeală) ar fi un alt caz interesant de studiat. În trecut am zis că vine direct din radicalul
      *gned-, *gnod- (“to bind” = a nădi; nadă) cu o transformare clasică pentru [d] urmat de o vocală anterioară accentuată și eliminarea lui [g].
      Am găsit într-un număr al rev.Dacoromania un arom.naču (vârf), probabil singurul termen romanic moștenit din nexiō sau nexus, care amintește atât de bine de eng.nexus.
      Întrebare este dacă nu cumva în lat.nectere intră acel g inițial în temă prin metateză. Nu la fel se putea întâmpla și-l limbile traco-ilire?

      pag.261: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1924-1926_004_partea1.pdf
      https://en.wiktionary.org/wiki/necto#Latin

      O altă sursă a acelui arom.naču ar putea fi rad.*knog-, *kneg- (“back of the head, nape, neck”) -eng. neck, nook
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/hnakkô
      https://en.wiktionary.org/wiki/neck#Etymology

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 10, 2018 @ 11:27 am | Răspunde

      • Nu cred că lat.nectō (inf.nectere), verb iterativ, vine direct din rad. *gned-, *gnod- (“to bind”), ci este coradical cu Sanskrit नह्यति (nahyati, “to bind, tie”) printr-un radical *h₁noǵʰyo- sau *h₁neǵʰyo-

        Vezi aici: https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/nožь
        https://en.wiktionary.org/wiki/necto#Latin

        Coradicalele noastre sunt multiple:
        – noajă (are sau nu noroc).. adică se leagă?
        http://www.muzee-valcea.ro/buridava/B4_27.petria.pdf
        – noajă = Est. Ceată, haĭtă: o noajă de lupĭ (Neam. Rom. Lit. 2, 811) https://dexonline.ro/definitie/noajă
        – nojițe (var.năjiță, nojeală)

        Aș vrea să pot explic fiecare literă din acest dacism, care la prima vedere pare să fi trecut prin trei transformări, cel puțin. În primul rând mă întreb ce-i cu vocala din prima silabă. Sanscrita este cel mai puțin conservatoare asupra acestui aspect, uniformizând între spectrul spre [a]. E probabil ca verbul dacic original să fi fost ”e-grade”, adică *nez-ya (neiza cu metateza yot-ului ca-n tracică și greaca antică), dar orice derivat verbal din acest radical dacic ar fi fost ”o-grade”, ceea ce-n dacică ar fi devenit [a], deci *nazia.

        Pentru transformarea lui [z] în [j] ar fi două explicații: aplicarea legii RUKI, conform unui proto-dacic *neiza (verb) sau, dacă considerăm direct derivatul verbal *nazia, [z] devine [j] influențat de terminația verbală -ya accentuată. (vezi s devenind ș conform aceleiași terminații). Greu de spus când [a] aton se scurtează în [ă] .. pentru acest caz foarte ipotetic.

        https://en.wikipedia.org/wiki/Ruki_sound_law

        Labializarea lui [a] în [o] din noajă e altă discuție. Aș fi zis că-i influență slavică aici, la fel ca-n multe alte cuvinte afectate, dacice și latine (vezi Olt-Alt în Ardeal, *Oltina sau oltar-altar și omeluțe). Dar la fel de bine poate fi o etapă dacică de noi transformări fonetice, surprinse doar prin câteva toponime (probabil și antroponime) din secolul doi d.Hr.

        Cum am mai spus, cred că acele toponime surprind două sau trei transformări fonetice: Una ar fi cea în care dacicul *ā devine [o], alta ar fi transpunerea unui [a] printr-un arhaic [ă], caz în care greaca și latina n-ar fi știut cum să-l noteze exact.
        Și ultimul caz, considerând că un dacic [ă] este forte, foarte vechi, unele graiuri dacice l-ar putea transforma în [o]: cătun – cotun.

        Nu exclud nici o labializare a lui [a] tipică slavei comune, dar trebui argumentată cu exemple. În secolul doi e mult prea devreme ca să avem o prezență slavică în Dacia. Cel mai devreme ating teritoriul (fost) dacic cam prin secolul patru sau cinci, după ce sunt alungați goții de către huni.

        Pentru Olt avem situația cea mai curioasă dintre toate hidronimele numite în antichitate. German: Alt; Latin: Aluta or Alutus, Turkish: Oltu, Ancient Greek: Ἄλυτος Alytos)
        https://en.wikipedia.org/wiki/Olt_River

        Eu încă mai cred că putem avea două denumiri antice, vag omofone. Curios faptul că Aluta(s) sau *Alūta(s) ar fi trebuit să păstreze accentul pe terminație, caz în care am fi avut azi o formă rotacizată *Aruta(s) sau *Oruta(s). E un blogger care consideră Arutela ca fiind primul caz de rotacizare atestat după cucerirea Daciei.

        Dacă accentul era pe [a] s-ar explica faptul că [u] aton cade și nu mai avem rotacizarea lui [l], dar când să fi impus slavii o labializare tipică lor? Denumirea Oltului ar fi urcat în sus spre munte înlocuind un daco-romanic Alt? Tocmai în bastionul românismului?

        Comentariu de Sorin5780 — iulie 9, 2018 @ 8:41 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: