Istoriile lui Roderick

Octombrie 5, 2015

Larițele

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:39 pm

O denumire eufemistică dată unor zâne din Munții Apuseni:

”Primăvara, când se încălzeşte lumea, ies din pământ şi joacă bucuroase prin aer, pe garduri. Sunt ca un abur, ca o boare de lumină jucăuşă în bătaia soarelui. Când oamenii le zăresc, nu le zic pe nume – Doamne fereşte – să nu fie prin preajmă vreun zmeu şi să-i audă. Zic „ia te uită cum joacă Lariţele !” sau „se bat Prigoriile a vreme bună !” ” (http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=legenda&id=469)

Nu cred că Larițele au de-a face cu arborele numit lariță (larice, zadă), cuvânt care nu ar proveni direct din latină în română, ci din italiană (cf. dicționarelor).

Alb. larush ”variegated, motley”, larë ”fleck” (v. https://en.wiktionary.org/wiki/laj#Albanian, care redă opinia lui V. Orel) ar putea corespunde cu Larițele și, semantic, cu Prigoriile, dacă ne gândim la aspectul multicolor al păsărilor numite astfel și la posibila conexiune cu pric și prian (v. https://hroderic.wordpress.com/2015/10/02/prigorie/).

E posibil ca Lariță (rădăcina lar-) să fie îndeaproape înrudit cu lele (”cf. gr. λαλά „bunică”, λαλᾶς „bunic”, alb. lala „mătușă”, lale „unchi”” -DER, dexonline.ro); o variantă rotacizată a cuvântului balcanic, probabil mai veche, autohtonă. Aici s-ar putea încadra și Leri-Împărat, cel din legendă.

Variantele etimologice plauzibile (zic eu) sunt foarte numeroase.

-Un derivat intern lb. române din ”la” (=a spăla); în egală măsură, un cuvânt dintr-o rădăcină autohtonă cu aceeași origine, PIE lou-, lou̯ǝ- ”to wash”

-O rădăcină autohtonă din PIE lē̆i-4 ”to pour” (galez llyr- ”mare, zeul mării”)

-O deformare din *Rorițe (cf. numelui zânei Rora, din rouă sau din lat. Aurora)

-O deformare din *Latițe, cf. bg. lěto ”perioada caldă a anului”, rus lěto ”vară”, PIE lēto-, lǝto- ” warm season; day, summer

-Din lat. Lar ”zeu domestic” ori Larentia

-Din lat. laurus ”laur”

-O deformare din *Lurițe, cf. lat. lūror ”a yellowish color, sallowness, paleness”

-Un nume de zeiță-pasăre asociată primăverii, cf. poate lat. larus (gr. λάρος) ”pasăre marină, pescăruș” ori engl. lark ”ciocârlie” (proto-germ. *laiw(a)rikon -etymonline.com). Prigoriile sunt de asemenea păsări migratoare care sosesc primăvara.

Un cuvânt căruia nu cred că i se va da curând de cap. E vizibilă asemănarea (poate întâmplătoare) cu ler/lăr (v. https://hroderic.wordpress.com/2010/01/12/ler/ și câteva comentarii).

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Poate are o legătură asemănătoare cu Larii de pe vremea romanilor (Din lat. Lar ”zeu domestic” ori Larentia). Ambii (zeii și zânele) erau de bine pentru oameni.
    Toate cele bune !

    Comentariu de Georgeta R. M. — Octombrie 5, 2015 @ 6:09 pm | Răspunde

  2. Aromânii folosesc și ei adj. l’aru, -ă = pestriț (negru cu alb) pentru vite.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 13, 2015 @ 4:54 pm | Răspunde

  3. alb. laraskë ”coțofană” (=rom. lariță??), poate tot în legătură cu larë.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 19, 2015 @ 9:50 pm | Răspunde

  4. ”Primăvara, când se încălzeşte lumea, ies din pământ şi joacă bucuroase prin aer, pe garduri. Sunt ca un abur, ca o boare de lumină jucăuşă în bătaia soarelui. Când oamenii le zăresc, nu le zic pe nume – Doamne fereşte – să nu fie prin preajmă vreun zmeu şi să-i audă. Zic „ia te uită cum joacă Lariţele !” sau „se bat Prigoriile a vreme bună !” ”

    Larița ar putea avea un coradical în alb. lorë, (s.) f. „gale” (Kor) Cu.
    pag.259: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

    Acum depinde cum traduci eng.gale. Se pare că are un semantism mai bogat decât știam eu (gale- adiere de vânt), iar s.f. lorë ar trebui să fie un participiu substantivat din v. luaj (move; play) https://en.wiktionary.org/wiki/luaj
    https://en.wiktionary.org/wiki/gale#Etymology_1

    Alte coradicale (?): li (smallpox, vărsat de vânt), Alutas, a se ali… slavicul iute (*liute)
    .lumë (river, flow, effluent, avalanche), viking alæ- flow (proto-germ. *elbi- river), reg. a (se) ali (vb. Munt. a se grăbi).

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 31, 2016 @ 10:30 am | Răspunde

  5. adj.lart (high, up, aloft) e pus de Pokorny în dreptul rad.*al – ”to grow; to bear”

    Lar, s.m. – (mit.) Erou mitologic prezent doar în colindele și descântecele din Maramureș și Transilvania de Nord; un păstor-domn, un bătrân înțelept, cu părul și barba căruntă, care se retrage în munți împreună cu turma lui. (var.Laur?)
    lăureásă2, lăurese, s.f. – (mit.) Împărăteasă; probabil soția unui împărat legendar Lar / Ler sau Laur: „Că asta nu e lăureasă, / Nice-mpărăteasă, / Da-i femeie mândră și frumoasă, / Dintre toate mai alesă” (Papahagi, 1925; Strâmtura; descântec). – Din Lar, Laur + suf. -easă.

    Dacă lăureasă semnifică împărăteasă și e consoarta acestu Lar, de ce nu spune în Dex că-i și el împărat, o ”alteță”?

    O formă *al-ros putea deveni *larus. Celelalte dezvoltări se pot doar bănui: https://hroderic.wordpress.com/2013/12/12/oltea/

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 23, 2017 @ 10:53 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: