Istoriile lui Roderick

noiembrie 9, 2015

Perpeduș și altele

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:35 pm

perpedúș, perpedúși, s.m. (reg.) pițigoi albastru.” (DAR, dexonline.ro)

(sursa imaginii: wikimedia.org)

Ar putea reflecta rădăcina PIE *pīp(p)- ”to squeak” (Pok.; cu un r infix, posibil prezent și în alte cuvinte din română), cf. lat. pīpiō (vb.) ”to peep, chirp”, (subst.) ”a young piping or chirping bird” (latinlexicon.org), v.ind. píppakā ”o pasăre” ș.a.

Atrage atenția și lat. praepes (adj.) ”a bird, a prophetic bird”, ”significant in flight, of good omen, favorable (of birds of good augury)”, ”lucky, propitious, fortunate”, (subst.) ”flying swiftly, swift of flight, nimble, fleet, quick, rapid”, ”winged” (latinlexicon.org).

Se pare că în tradiția mai multor popoare europene păsările cu penaj albastru (ca pițigoiul albastru, Cyanistes caeruleus) sunt de bun augur -v. https://en.wikipedia.org/wiki/Bluebird_of_happiness.

Din lat. praepetem ar putea proveni după unii

perpétă (-te), s. f. – (Trans.) Partea din față a fotei. – Origine necunoscută. Poate fi legat de sb. peti „a întinde, a lungi”, în forma *prepeti; pentru semantism, cf. pestelcă „șorț” din sl. preštilati „a întinde”. După Buescu, R. Études roum., III, 166-7, din lat. praepetem, cuvÎnt din limba prezicătorilor care însemna „a zbura pe dinainte” și pe care autorul îl glosează „care se poartă pe dinainte”.” (DER, dexonline.ro)

Un nume insuficient explicat are perpedușul în olandeză: pimpelmees (v. http://www.etymologiebank.nl/trefwoord/pimpelmees). Deși ar fi natural ca pimpel- să fie legat cumva de ideea de albastru (cf. germ. Blau-meise ș.a.; oland. mees=pițigoi), faptul nu a fost dovedit. După unele opinii, la bază ar fi lat. pāpiliō ”fluture” (PIE *pāpel-, *pe(i)pel- ”butterfly” -starling.rinet.ru). Originea onomatopeică ar fi altă posibilitate (valabilă și pentru denumirea în română).

Între oland. pimpelmees și rom. perpeduș este o corespondență fonetică similară aceleia dintre celticul (?) pempedula și dacicul propodila, denumirea unei plante medicinale (Potentilla reptans, ”cinci-degete”- v. https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_denumiri_dacice_de_plante_medicinale). Probabil o coincidență întâmplătoare, dar care merită studiată (v. și https://hroderic.wordpress.com/2015/09/04/cinci-opinci/).

În română, alte posibile corespondențe sunt

perpegiél, perpegiéi, s.m. (reg.) om mic, pipernicit, nedezvoltat; stârpitură.” (DAR, dexonline.ro)

pirpiríŭ, -íe adj. (turc. pirpiri, muncitoresc, grosolan). Fam. Perpelit, îmbrăcat cam prost orĭ cam supțire [!] ĭarna.” (Scriban, dexonline.ro)

PIE sper-2 ”a k. of bird (sparrow?)” (Pok.) ar putea fi altă origine îndepărtată a cuvântului.

*

Un nume curios al unei păsări răpitoare este spiriduș:

spiritúș și –dúș m. (pol. spirytušek, d. spriyt, spirit, duh). Mold. Fam. Drăcușor, duh necurat. Un spiriduș de băĭat, un băĭat vioi și poznaș. Un fel de uli care răpește găinĭ pe furiș.” (Scriban, dexonline.ro)

Mai probabil e ca acest spiriduș să fie un ”păsărar”, cf. germ. Sperber, v.prus. sperglawanagis ”șoim”, din PIE sper-2 ”a k. of bird (sparrow?)” (Pok.); ori să reflecte (??) PIE  *(s)per- ”wing, feather” (starling.rinet.ru).

Atrage atenția terminația în -duș, aceeași (?) ca în perpeduș și corcoduș (cuv. cu etimologie necunoscută).

8 comentarii »

  1. pimpernel
    „This is perhaps from *piperinus „pepper-like” (so called because its fruits resemble peppercorns), a derivative of Latin piper „pepper” (see pepper (n.)); or else it is a corruption of bipinnella, from bipennis „two-winged.” ” -etymonline.com

    M-am gândit și la asta, hm :) O pasăre ”pipăruș”?

    Comentariu de Roderick — noiembrie 9, 2015 @ 4:46 pm | Răspunde

  2. Tare frumos acest perpedúș (pițigoi albastru), minunat de frumos !
    O seară cât mai plăcută !

    Comentariu de Georgeta R. M. — noiembrie 9, 2015 @ 5:43 pm | Răspunde

  3. Perpegiel – Un om mic si pipernicit este si Parpanghel

    Comentariu de sabinus — noiembrie 15, 2015 @ 8:34 pm | Răspunde

  4. Perpeduș – corcoduș, derdeluș

    Comentariu de sabinus — noiembrie 15, 2015 @ 8:38 pm | Răspunde

  5. O stârpitură zburătoare este și „pipistrello” – liliacul, la italieni. Cam pipernicit

    Comentariu de sabinus — noiembrie 15, 2015 @ 8:44 pm | Răspunde

  6. ”spiritúș și –dúș m. (pol. spirytušek, d. spriyt, spirit, duh). Mold. Fam. Drăcușor, duh necurat. Un spiriduș de băĭat, un băĭat vioi și poznaș. Un fel de uli care răpește găinĭ pe furiș.” (Scriban, dexonline.ro)

    Eu cred că acest termen este cu siguranță dacic și coradical cu alb.shpjertë ‎(„quick, fast”). Sau măcar s-a suprapus peste lat.spiritus (spiriduș).
    https://en.wiktionary.org/wiki/shpjert%C3%AB#Albanian

    Folosim de mult ori adv. spirt cu sensul rapid, foarte vioi și nu ne-am gândit odată că ar putea fi doar o coincidență, un omonim dacic. („e numai spirt”). Dacă nu e așa, avem cu siguranță o mare coincidență.

    Probabil ar trebui conectat cu NP Spartacus (lit.sperus, rapid, energetic) sau reg. a șpărui, despre care am mai vorbit.
    https://en.wiktionary.org/wiki/shpejt

    Am mai întâlnit acest mod de întrepătrundere a latinei cu dacica în câteva vocabule. Nici nu mai poți deosebi dacica de latina vulgară în unele cazuri. Ia haina uneia și înțelesul celeilalte sau haina uneia și înțelesul amândurora într-o nouă formă, un nou semantism.

    lat. praepes (adj.) ”a bird, a prophetic bird”, ”significant in flight, of good omen, favorable (of birds of good augury)”, ”lucky, propitious, fortunate”, (subst.) ”flying swiftly, swift of flight, nimble, fleet, quick, rapid”, ”winged” (latinlexicon.org).
    Aici avem lat. spes, înrudit cu celelalte de mai sus: https://en.wiktionary.org/wiki/spes#Latin

    Despre perpetă am vorbit și eu recent. Interesant cuvânt!

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 1, 2016 @ 1:24 pm | Răspunde

    • *speh₁- (“to prosper, turn out well”): (..) Albanian shpejt (“to speed, to hurry”) and Russian спеши́ть (spešítʹ, “to hurry”), Latin spēs (“hope, expectation”), spērō (“hope”, verb), perhaps also to Ancient Greek σπεύδω (speúdō, “to urge on, hasten, press on”).
      https://en.wiktionary.org/wiki/speed#English
      Slavic: *spě̀ti (“hurry”)
      Proto-Germanic *spōdiz (“prosperity, success”), *spōaną (“to prosper, succeed, be happy”),
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/speh%E2%82%81-

      Regula psune că un rad. *spē- ar fi dat un tracic *spā- conform arhaicului sporu, șpărui, etc. și am discutat despre asta, dar Alb.shpejt este prea bizar să nu-l analizez puțin. Am arătat un caz la fel de bizar de transf.fonetică argumentată cu exemple de către V.Orel, unde un *j indo-european (și proto-albanez) devine /h/ în Albaneza modernă. Mă refer la semivocala j, care-i notată /i/ cu semn diacritic circumflex subpus.
      Mă întreb dacă nu cumva au și o transformare inversă, de la un /h/ albanez, provenit poate dintr-un /s/ indo-european transformat în prepalatală surdă (ș) și într-un final în h. Avem cazuri unde acest h intervocalic rămâne neschimbat, dar alipit de anumite consoane poate suferi o nouă transformare fonetică. Vezi verbul rusesc spešítʹ.

      De obicei, Albaneza are terminația verbală -t, -s pentru verbe iterative sau verbe împrumutate din slavă. M-am gândit poate shpejt provine dintr-un mai vechi *shpetj cu metateză, dar nu-mi amintesc ca aceștia să aibă acest proces.

      Comentariu de Sorin5780 — iulie 11, 2019 @ 8:33 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: