Istoriile lui Roderick

Decembrie 11, 2015

Un balaur

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:20 pm

Un sens curios al cuvântului balaur apare în dicționarul lui Șăineanu: ”un fel de cerc de scânduri care încinge luntrea pe marginea gurii (se aude în Dolj)” (dexonline.ro).
Semantismul ar putea fi cf. cu șerpar:
șerpar n. cingătoare țărănească de piele în care se păstrează bani: șerpar cu galbeni îndesat. [Lit. care se încolăcește în jurul pântecelui ca un șarpe].” (Șăineanu, dexonline.ro)

O altă posibilitate ar fi însă ca acest balaur să fie un cuvânt (autohton ?)omonim cu balaurul-dragon. Ar putea corespunde cu engl. wales ”horizontal planks which extend along a ship’s sides” (etymonline.com), cuvânt care după site-ul menționat are originea în PIE *wel ”to turn, roll” (ca lat. volvō, -ere, volvula (=rom. volbură)).

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Forma de cerc este de la obiceiul sarpelui de a sta incolacit cand se odihneste, pentru a nu pierde caldură. Tot de aici si forma de cerc a sarpelui mistic Uroborus

    Volbura este o planta cataratoare, care se incolaceste in jurul plantelor sau crengutelor pe care urca, precum face sarpele

    Comentariu de sabinus — Decembrie 12, 2015 @ 6:59 am | Răspunde

    • E posibil ca ”balaur”-dragon să provină din aceeași rădăcină *wel ”to turn, roll”, însă au fost propuse alte origini mai plauzibile.

      Motivul balaurului încolăcit apare în mai multe basme; este ”poziția de repaus” a fiarei, dar și cea de atac a șarpelui constrictor:

      ”Acolo era culcușul unui balaur. Pe cînd se afla încolăcit și dormea, iată că un colț de piatră, groaznic de mare, se desface din munte și, prăvălindu-se la vale, cade drept peste văgăuna balaurului și-l închide acolo.” (Petre Ispirescu, ”Judecata vulpii”)

      ”Văzu un balaur care se încolăcise pe un copaci. ISPIRESCU, L. 89. Un balaor mare, grozav, se încolăcise împrejurul unui armăsar. POPESCU, B. II 111. ” (dexonline.ro)

      În fauna României (Dobrogea și Moldova de S) e prezent un șarpe constrictor de dimensiuni mari pentru zona noastră (2-2,60 m), numit chiar ”balaur” (Elaphe sauromates).

      ”După ce a apucat prada cu gura, se încolăcește în jurul ei până ce o sugrumă prin constricție și nu se desface din jurul ei până ce simte că victima nu se mai mișcă, apoi își desprinde inelele corpului musculos și o înghite.”

      ”S-a observat că femelele acestui șarpe au grijă de urmași, un fenomen rar printre șerpi. Ele își apără ponta lipicioasă de dușmani încolăcindu-și inelele corpului în jurul ei.” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Balaurul_dobrogean)

      Comentariu de Roderick — Decembrie 12, 2015 @ 1:49 pm | Răspunde

      • Dacă la origine balaurul este un șarpe constrictor, putem să ne gândim și la PIE u̯el-3 ”to press, push” (Pokorny). Puțin probabil însă.

        Comentariu de Roderick — Decembrie 12, 2015 @ 2:05 pm | Răspunde

  2. Discutam zilele trecute despre un sufix -ur care intensifică sensul temei. E atașat unor sufix și adverbe: porurea (de-a purea), bour (nu-i același cu buar și buor din vechime), aiurea, etc.
    La fel probabil se explică unele toponime tracice terminate în -oros. Bizar că am putea avea și sufixul -ul rotacizat, dar și un sufix formator de cuvinte noi -ur(ă), -or(ă).

    Cred că este pur și simplu adj.uriaș transformat în sufix augmentativ. Este cea mai simplă explicație posibilă și la drept vorbind nu-i unică. (ex: căpușor)

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2017 @ 9:14 am | Răspunde

    • E posibil ca NP Bucur să cuprindă un astfel de sufix, nu neapărat unul adjectival ca alb. i bukur (fem. e bukura). La fel și bucurie.

      Am mai vorbit despre tema *buc. Acum, dacă să mă gândesc mai bine, unele din moștenirile noastre lexicale ar putea fi derivate astfel:
      Bucur ar putea fi ori adjectival privind focul (*buk; ”într-un buc”), ori o referire la dimensiunile și vârsta impresionantă la care ajunge un buc (fag):
      BUC2, buci, s. m. (Reg.) Fag bătrân. – Slav (v. sl. buku).
      Ciobanii ar fi fost intim familiari cu acest ”copaciu”. Unele din trăsăturile sale ar fi dorit să le aibă și progeniturile lor. De asta și stejarul a fost foarte apreciat și folosit pentru numiri foarte inspirate: Gorun (tare ca piatra).

      Boace mai era o poreclă defăimătoare prin Ardeal, legat de sensul nimic/gol (cf. alb. bokë). E interesant că acest apelativ putea da *bucur, similar ca sens reg.budur(a) ”pustiu”. https://en.wiktionary.org/wiki/bok%C3%AB
      Termenul albanez ar putea fi coradical cu eng. barren < *bʰos- ‎(“bare, barefoot”), deși au și bosh (empty; bosht) , la fel cum noi avem boșt(i)ură, boșted (poate și boștină e tot un coradical).

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2017 @ 9:48 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: