Istoriile lui Roderick

Ianuarie 23, 2016

Pelicani

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:14 pm

Babiță e denumirea altădată mai comună a pelicanului:

babíță (-țe), s. f.1. Pelican (Pelecanus onocrotalus). – 2. Ciupercă din care se prepară iasca (Fomes igniarius). – 3. Ferăstrău. – 4. Pîntece, burtă. – 5. Diaree la copii. Sl. babica, dim. de la baba, cf. babă, babcă (Cihac; DAR). Pentru diferitele accepții din rom., cf. bg., pol., rus. baba „pelican”, rus. babica „ciupercă”, bg. babica, babek „pîntece”. Baghiță „pîntece”, pe care Damé îl menționează ca cuvînt diferit, este var. mold. cu palatalizare normală. ” (DER, dexonline.ro)

babiță f. 1. numele popular al pelicanului (băbușcă, după aspectul său grav și bătrânicios); 2. pl. boală de copii când capătă dinți; 3. ciupercă brută din care se face iască (Fomes fomentarius). [Slav. BABIȚA].” (Șăineanu, dexonline.ro)

Să menționăm și sensul pe care îl are cuvântul în Maramureș,

babíță1, babițe, s.f. – Rață (Papahagi 1925). – Din bg., srb. babica (DEX); Cuv. rom. preluat în magh. (babéc) (Bakos 1982).” (DRAM, dexonline.ro)

În realitate cuvântul ar putea fi foarte vechi în spațiul dunărean.

Lexicograful Hesychius din Alexandria, citându-l pe Philetas, menționează baibyx ca nume al pelicanului; tot Hesychius menționează o altă formă a cuvântului, după Amerias : baubykan (posibil coruptă) -v. William Geoffrey Arnott  ”Birds in the Ancient World from A to Z”.

”Babița” este, destul de probabil, un relict tracic.

*

PELICÁN s. (ORNIT.) 1. (Pelecanus onocrotalus) babiță, (reg.) babă, baboșă, batcă, gușată, (înv.) nesăturat. 2. pelican creț (Pelecanus crispus) = (reg.) babiță creață.” (Sinonime, dexonline.ro)

O denumire interesantă a păsării este cea de nesăturat, descriind apetitul ei formidabil sugerat și de sacul de piele de sub cioc. Aș îndrăzni să cred însă că forma cuvântului nu este cea originală, fiind datorată unei contaminări.

Amintește de exemplu de lat. nassiternātusprovided with a large-nosed watering-pot” (latinlexicon.org); ciocul pelicanului ar putea să fi amintit (?) forma acelui vas.

(sursa imaginii: Wikimedia)

Anunțuri

14 comentarii »

  1. În sb.-cr. îi spune tot „nesăturat” (nesit) https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%B8%D1%82#Serbo-Croatian

    Batcă mi se pare un apelativ interesant, mai ales că avem un toponim tracic cu tema asta și câteva/multe cuvinte românești vechi, unele dacice. Să-mi zici dacă e vreun sens care-ți face cu ochiul privitor la pelican:
    https://dexonline.ro/definitie/batc%C4%83

    batcă, (Valea Bărăști) capcană de prins păsări făcută dintr-un dovleac;
    batcă (babcă), nicovală mică înfiptă în pământ, pe care se bate coasa;
    bâtcă, (Moldova) munte mai mic, deal. 2. vf. unui deal.
    bâtcă http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1398
    corpancă, corpan – batcă sau plătică argintie (pol. krąpie)
    bâtcă” (=măgură),
    bîtcă (bấtci), s.f. – Coastă, povîrniș.

    Ai comentat ceva aici la comentariul nr.2: https://hroderic.wordpress.com/2012/09/03/gaman/
    Aș adăuga tot la rad.*bAut și bote (amigdalite), bătucă (Trans.) pipotă, stomac de pasăre.

    Aș spune că batcă semnifica gușă înainte sau gușat, apoi PELICAN. La fel și baboșă, un adjctiv cu siguranță, la fel ca baban cu etim.nec., atribuit de unii adj.turcoman balaban. babă, babiță (un tip de ciupercă)

    Dar cel mai probabil apelativul batcă amintește de verbul a bate cu resemantizare spre a măcăni, a se închide brusc (sensul de capcană) pliscul, ceva ce pelicanul face des ca un ritual al lor pe luciul apei.

    Amerias : baubykan
    Dacă iei în considerare lat.bubonis și gr.boubon (groin, sewlling) se pare că nu-i de mirare o denumire a pelicanului după gușă. https://en.wiktionary.org/wiki/bubones#Latin
    La fel și babița asta putea surprinde o temă și un sufix dacic -iț(ă), despre care am mai amintit în câteva rânduri:
    – mariță (servitoare, slujnică, slugă; trăgătoare pentru cizme), probabil dintr-un verb dacic coradical cu alb.marr – pick up, take, draw, collect.
    – grapiță (căpușă)

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 24, 2016 @ 6:57 am | Răspunde

    • E posibil ca și în sârbă forma cuvântului (nesit) să fie deformată după aceeași logică. ”Nesăturat” mi s-a părut bizar (de ce nu ”nesătul”, care se folosește de obicei ca epitet al unei ființe lacome?).

      În aceeași carte menționată în art. apare gr. Nēssa, Nēssarion, Nēssion, Nassa ”rață”, cf. lat. anas (PIE anǝt-). În română și sârbă (nesăturat-nesit) am putea avea un reflex al acestei rădăcini.
      PIE snā- ”to flow, to swim” este după unii la originea lat. nassiterna și ar putea da și numele unei păsări acvatice.
      Altă posibilitate este PIE nas- ”nose”, pelicanul având un ”nas” cu totul remarcabil.

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 24, 2016 @ 9:44 am | Răspunde

      • Tocmai datorită sacului elastic pe care-l umple cu pești e considerată o pasăre lacomă, un mâncăcios. Pentru mine e foarte logic. Folosim apelativul pelican pentru gușați care înghit lacom mâncarea aproape fără să mestece. Are o tentă ironică.

        Uite alt apelativ vechi:
        neiasítă, neiasíte, s.f. (înv.) pelican. https://dexonline.ro/definitie/neiasit%C4%83

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 24, 2016 @ 2:17 pm

      • Scriban oferă un etimon slav: ”neĭasítă f., pl. e (vsl. neĭensytĭ). L.V. Pelican.” (dexonline.ro)

        Dacă e să nu fie slav, prima parte ar putea coresp. cu lat. nivea ”snow-white, snowy” (=alb ca neaua), cf. latinlexicon.org

        ”NEIÓS, -OÁSĂ, neioși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Acoperit cu (multă) zăpadă; în care a nins mult. – Nea2 + suf. -os.” (DEX 98, dexonline.ro)

        Comentariu de Roderick — Februarie 1, 2016 @ 2:47 pm

    • https://en.wiktionary.org/wiki/kafshoj#Albanian

      Ar fi un pic fantezist, dar să fie acest arhaic neiasită (pelican) coradical cu verbele dialectale najsonj (tosk) și gheg ajsoni „a mușca” *knavshonj prin rad. *ghnēgh- „to gnaw” sau vin din slavă conform acelui sb.nesit?
      Greu de crezut pentru acesta din urmă.
      http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=gnaw
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1669&root=config

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 31, 2016 @ 6:48 pm | Răspunde

    • https://quadratus.wordpress.com/2010/07/08/legende-despre-insecte/#comments
      bot= aici cu sensul de pumn, grămadă ( de aur)
      ghiept= biet
      De ce oare au introdus un /p/? Dacă n-ar fi existat „biet”, probabil m-aș fi gândit la alb.gjorë, din gjuaj (to hunt; to impel an aimed projectile: shoot, throw) > *glinj > *ghel- pierce; prick; (hunt; chevy/beset (a hăitui); a săgeta).

      https://en.wiktionary.org/wiki/gjor%C3%AB

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 18, 2016 @ 8:12 pm | Răspunde

      • După Ciorănescu, biet provine din lat. vĕtus „vechi”.

        O formă ”ghiept” ar putea indica (?) originea în lat. victus ”învins” (formă de participiu a lui vincō ”to conquer, overcome, get the better of, defeat, subdue, vanquish, be victorious; to prevail, succeed, overcome, win” -latinlexicon.org). Să fie de fapt alt cuvânt decât ”biet”?
        Din subst. vīctus ”that which sustains life, means of living, sustenance, nourishment, provisions, victuals” avem rom. vipt.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2016 @ 4:01 am

    • S-ar putea ca baban să fie o formă sufixată (augmentativ) coradicală cu lat.faba și sl. boabă, bob. În alb.au babune (heap of grain; grain harvest; mesure of grain (= 6 oka)
      IE *bʰabʰ- ‎(“bean”)
      PAG.23 https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 12, 2017 @ 8:27 am | Răspunde

  2. babiță – rață -poate cf. alb. bibë ”rață, boboc”

    Avem și un verb ”a bibăi”, comun în Timoc -http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/poveznice-rec.php?rec=sla%C5%84in%C4%83

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 24, 2016 @ 12:01 pm | Răspunde

    • Verbul timocean se traduce a dârdăi, deci nu cred că are legătură cu babița, iar alb.bibă vine dintr-o onomatopee. Poate bibilică și sin. pipică (Ban.), bibiță (Trans.) ar fi potrivite pentru comparație, deși am o idee mai bună c-ar fi legate de faptul că-i picurată cu alb, împestrițată. Asta cred că înseamnă sin. picură , pichire.
      Poate și bibiță duce spre adj.biță cu reduplicarea primei silabe.

      Referitor la sufix -lic(ă) am spus ceva mai demult. Cred că era un sufix diminutival.

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 24, 2016 @ 1:32 pm | Răspunde

  3. În albaneză, pelicanului îi mai spune laradash, un compus din adj.larë (pestriță, curată) comun cu un apelativ (încă neexplicat) din Apuseni, lariță (prigorie?) și acest *dash. https://hroderic.wordpress.com/2015/10/05/laritele/

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 24, 2016 @ 2:40 pm | Răspunde

  4. baibyx – babiță.

    Eu m-am obișnuit să consider -iț(ă) un sufix moțional, răspunsul meu predilect pentru toate ipostazele sale. Așa fac amatorii ca mine. :)
    Oare acel [x] care apare și într-o serie largă de nume getice nu este similar sufixului latin -ax din exemple ca fugax (fugaci), pugnax (bătăios), edax (mâncăcios), sagax, bellax, etc.
    Dapix

    -ax (inclined to) https://en.wiktionary.org/wiki/-ax#Latin

    Măi, prietene oarță, baubykan este.. un… augmentativ, nu? :)

    În limba dacilor, conform legii țoiului, -ax sau -ix ar deveni -aț și -iț. capeți, carpeți, grapiță, etc.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2017 @ 2:21 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: