Babiță e denumirea altădată mai comună a pelicanului:
”babíță (-țe), s. f. – 1. Pelican (Pelecanus onocrotalus). – 2. Ciupercă din care se prepară iasca (Fomes igniarius). – 3. Ferăstrău. – 4. Pîntece, burtă. – 5. Diaree la copii. Sl. babica, dim. de la baba, cf. babă, babcă (Cihac; DAR). Pentru diferitele accepții din rom., cf. bg., pol., rus. baba „pelican”, rus. babica „ciupercă”, bg. babica, babek „pîntece”. Baghiță „pîntece”, pe care Damé îl menționează ca cuvînt diferit, este var. mold. cu palatalizare normală. ” (DER, dexonline.ro)
”babiță f. 1. numele popular al pelicanului (băbușcă, după aspectul său grav și bătrânicios); 2. pl. boală de copii când capătă dinți; 3. ciupercă brută din care se face iască (Fomes fomentarius). [Slav. BABIȚA].” (Șăineanu, dexonline.ro)
Să menționăm și sensul pe care îl are cuvântul în Maramureș,
”babíță1, babițe, s.f. – Rață (Papahagi 1925). – Din bg., srb. babica (DEX); Cuv. rom. preluat în magh. (babéc) (Bakos 1982).” (DRAM, dexonline.ro)
În realitate cuvântul ar putea fi foarte vechi în spațiul dunărean.
Lexicograful Hesychius din Alexandria, citându-l pe Philetas, menționează baibyx ca nume al pelicanului; tot Hesychius menționează o altă formă a cuvântului, după Amerias : baubykan (posibil coruptă) -v. William Geoffrey Arnott ”Birds in the Ancient World from A to Z”.
”Babița” este, destul de probabil, un relict tracic.
*
”PELICÁN s. (ORNIT.) 1. (Pelecanus onocrotalus) babiță, (reg.) babă, baboșă, batcă, gușată, (înv.) nesăturat. 2. pelican creț (Pelecanus crispus) = (reg.) babiță creață.” (Sinonime, dexonline.ro)
O denumire interesantă a păsării este cea de nesăturat, descriind apetitul ei formidabil sugerat și de sacul de piele de sub cioc. Aș îndrăzni să cred însă că forma cuvântului nu este cea originală, fiind datorată unei contaminări.
Amintește de exemplu de lat. nassiternātus ”provided with a large-nosed watering-pot” (latinlexicon.org); ciocul pelicanului ar putea să fi amintit (?) forma acelui vas.
(sursa imaginii: Wikimedia)
Istoriile lui Roderick 
În sb.-cr. îi spune tot “nesăturat” (nesit) https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BD%D0%B5%D1%81%D0%B8%D1%82#Serbo-Croatian
Batcă mi se pare un apelativ interesant, mai ales că avem un toponim tracic cu tema asta și câteva/multe cuvinte românești vechi, unele dacice. Să-mi zici dacă e vreun sens care-ți face cu ochiul privitor la pelican:
https://dexonline.ro/definitie/batc%C4%83
batcă, (Valea Bărăști) capcană de prins păsări făcută dintr-un dovleac;
batcă (babcă), nicovală mică înfiptă în pământ, pe care se bate coasa;
bâtcă, (Moldova) munte mai mic, deal. 2. vf. unui deal.
bâtcă http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1398
corpancă, corpan – batcă sau plătică argintie (pol. krąpie)
bâtcă” (=măgură),
bîtcă (bấtci), s.f. – Coastă, povîrniș.
Ai comentat ceva aici la comentariul nr.2: https://hroderic.wordpress.com/2012/09/03/gaman/
Aș adăuga tot la rad.*bAut și bote (amigdalite), bătucă (Trans.) pipotă, stomac de pasăre.
Aș spune că batcă semnifica gușă înainte sau gușat, apoi PELICAN. La fel și baboșă, un adjctiv cu siguranță, la fel ca baban cu etim.nec., atribuit de unii adj.turcoman balaban. babă, babiță (un tip de ciupercă)
Dar cel mai probabil apelativul batcă amintește de verbul a bate cu resemantizare spre a măcăni, a se închide brusc (sensul de capcană) pliscul, ceva ce pelicanul face des ca un ritual al lor pe luciul apei.
Amerias : baubykan
Dacă iei în considerare lat.bubonis și gr.boubon (groin, sewlling) se pare că nu-i de mirare o denumire a pelicanului după gușă. https://en.wiktionary.org/wiki/bubones#Latin
La fel și babița asta putea surprinde o temă și un sufix dacic -iț(ă), despre care am mai amintit în câteva rânduri:
– mariță (servitoare, slujnică, slugă; trăgătoare pentru cizme), probabil dintr-un verb dacic coradical cu alb.marr – pick up, take, draw, collect.
– grapiță (căpușă)
Comment by Sorin5780 — January 24, 2016 @ 6:57 am |
E posibil ca și în sârbă forma cuvântului (nesit) să fie deformată după aceeași logică. ”Nesăturat” mi s-a părut bizar (de ce nu ”nesătul”, care se folosește de obicei ca epitet al unei ființe lacome?).
În aceeași carte menționată în art. apare gr. Nēssa, Nēssarion, Nēssion, Nassa ”rață”, cf. lat. anas (PIE anǝt-). În română și sârbă (nesăturat-nesit) am putea avea un reflex al acestei rădăcini.
PIE snā- ”to flow, to swim” este după unii la originea lat. nassiterna și ar putea da și numele unei păsări acvatice.
Altă posibilitate este PIE nas- ”nose”, pelicanul având un ”nas” cu totul remarcabil.
Comment by Roderick — January 24, 2016 @ 9:44 am |
Tocmai datorită sacului elastic pe care-l umple cu pești e considerată o pasăre lacomă, un mâncăcios. Pentru mine e foarte logic. Folosim apelativul pelican pentru gușați care înghit lacom mâncarea aproape fără să mestece. Are o tentă ironică.
Uite alt apelativ vechi:
neiasítă, neiasíte, s.f. (înv.) pelican. https://dexonline.ro/definitie/neiasit%C4%83
Comment by Sorin5780 — January 24, 2016 @ 2:17 pm |
Scriban oferă un etimon slav: ”neĭasítă f., pl. e (vsl. neĭensytĭ). L.V. Pelican.” (dexonline.ro)
Dacă e să nu fie slav, prima parte ar putea coresp. cu lat. nivea ”snow-white, snowy” (=alb ca neaua), cf. latinlexicon.org
”NEIÓS, -OÁSĂ, neioși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Acoperit cu (multă) zăpadă; în care a nins mult. – Nea2 + suf. -os.” (DEX 98, dexonline.ro)
Comment by Roderick — February 1, 2016 @ 2:47 pm |
https://en.wiktionary.org/wiki/kafshoj#Albanian
Ar fi un pic fantezist, dar să fie acest arhaic neiasită (pelican) coradical cu verbele dialectale najsonj (tosk) și gheg ajsoni “a mușca” *knavshonj prin rad. *ghnēgh- “to gnaw” sau vin din slavă conform acelui sb.nesit?
Greu de crezut pentru acesta din urmă.
http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=gnaw
http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1669&root=config
Comment by Sorin5780 — January 31, 2016 @ 6:48 pm |
bot= aici cu sensul de pumn, grămadă ( de aur)
ghiept= biet
De ce oare au introdus un /p/? Dacă n-ar fi existat “biet”, probabil m-aș fi gândit la alb.gjorë, din gjuaj (to hunt; to impel an aimed projectile: shoot, throw) > *glinj > *ghel- pierce; prick; (hunt; chevy/beset (a hăitui); a săgeta).
https://en.wiktionary.org/wiki/gjor%C3%AB
Comment by Sorin5780 — September 18, 2016 @ 8:12 pm |
După Ciorănescu, biet provine din lat. vĕtus „vechi”.
O formă ”ghiept” ar putea indica (?) originea în lat. victus ”învins” (formă de participiu a lui vincō ”to conquer, overcome, get the better of, defeat, subdue, vanquish, be victorious; to prevail, succeed, overcome, win” -latinlexicon.org). Să fie de fapt alt cuvânt decât ”biet”?
Din subst. vīctus ”that which sustains life, means of living, sustenance, nourishment, provisions, victuals” avem rom. vipt.
Comment by Roderick — September 19, 2016 @ 4:01 am |
S-ar putea ca baban să fie o formă sufixată (augmentativ) coradicală cu lat.faba și sl. boabă, bob. În alb.au babune (heap of grain; grain harvest; mesure of grain (= 6 oka)
IE *bʰabʰ- (“bean”)
PAG.23 https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
Comment by Sorin5780 — January 12, 2017 @ 8:27 am |
babiță – rață -poate cf. alb. bibë ”rață, boboc”
Avem și un verb ”a bibăi”, comun în Timoc -http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/poveznice-rec.php?rec=sla%C5%84in%C4%83
Comment by Roderick — January 24, 2016 @ 12:01 pm |
Verbul timocean se traduce a dârdăi, deci nu cred că are legătură cu babița, iar alb.bibă vine dintr-o onomatopee. Poate bibilică și sin. pipică (Ban.), bibiță (Trans.) ar fi potrivite pentru comparație, deși am o idee mai bună c-ar fi legate de faptul că-i picurată cu alb, împestrițată. Asta cred că înseamnă sin. picură , pichire.
Poate și bibiță duce spre adj.biță cu reduplicarea primei silabe.
Referitor la sufix -lic(ă) am spus ceva mai demult. Cred că era un sufix diminutival.
Comment by Sorin5780 — January 24, 2016 @ 1:32 pm |
În albaneză, pelicanului îi mai spune laradash, un compus din adj.larë (pestriță, curată) comun cu un apelativ (încă neexplicat) din Apuseni, lariță (prigorie?) și acest *dash. https://hroderic.wordpress.com/2015/10/05/laritele/
Comment by Sorin5780 — January 24, 2016 @ 2:40 pm |
baibyx – babiță.
Eu m-am obișnuit să consider -iț(ă) un sufix moțional, răspunsul meu predilect pentru toate ipostazele sale. Așa fac amatorii ca mine. :)
Oare acel [x] care apare și într-o serie largă de nume getice nu este similar sufixului latin -ax din exemple ca fugax (fugaci), pugnax (bătăios), edax (mâncăcios), sagax, bellax, etc.
Dapix
-ax (inclined to) https://en.wiktionary.org/wiki/-ax#Latin
Măi, prietene oarță, baubykan este.. un… augmentativ, nu? :)
În limba dacilor, conform legii țoiului, -ax sau -ix ar deveni -aț și -iț. capeți, carpeți, grapiță, etc.
Comment by Sorin5780 — January 26, 2017 @ 2:21 pm |
Cred că despre baib și baibă s-a mai scris aici pe blog: https://hroderic.wordpress.com/2015/09/08/baib/
https://dexonline.ro/definitie/baib%C4%83
https://dexonline.ro/definitie/baib
Tare mult seamănă cu acest baibix. De ce-mi amintesc eu că baibă era și nume pentru o marmotă?
Comment by Sorin5780 — January 26, 2017 @ 2:29 pm |
în dialectul gheg au babzi f. greed glutonny; avarice. -tur, adj. greedy, avariciouse. https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
Comment by Sorin5780 — January 26, 2017 @ 2:45 pm |
lat.adeps m (genitive adipis) ”fat, lard, grease; corpulence, obesity; sapwood
”The derivational basis may be seen in IE. *adep- ‘(animal) fat’, cf. Lat. adeps ‘suet, lard, animal fat’, Umbrian ařepes, ařeper, ařepe, ařipes, ařiper abl. pl. ‘adipibus’; Roshani aδawog ‘piece of lard’ (< Iran. *adap-ačī-); Arm. atok‘ adj. ‘full, fat, abundant, fertile’ (< IE. *adep-oko-). Also Slavic *azvъ and *azvьcь m. ‘badger’ (cf. LSorb. jazw, jaz, OCz. jězvec, Cz. jezevec, Slovak jazvec, Kashubian jozc, jopść, OPol. and Pol. dial. jaźwiec, Ukr. dial. язвец, Russ. dial. язвец, Slovenian jazbec, jazvec, Serbo-Croatian jazavac, Maced. jazovec, Bulg. язoвец) may derive from *ā́bzwas and IE. *adp-swos ‘fat animal’, as well as AGk. Hesychian ἄφοος θηριον τι κατεσθιον άμπελους m. ‘an animal gnawing grape-vines’ (< Common Gk. *ἄφοϝος < IE. *adp-sǝ₃wos).”
The Albanian name for badger, de Krzysztof Tomasz Witczak (Łódź)
Alb.babzi (*dap-) poate fi un coradical, la fel ca Dapix < *(a)dapix.
Pe undeva trebuie să fi avut un sens similar acelui lat.adeps, adipis (rom.*adipe, *dipe), căci avem urm.verb:
dâplit², ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: dâpli] (Buc) 1 (D. păr) Uns cu prea multă grăsime. 2 (D. pereți) Uns în mod neregulat cu lut. 3 (Pex) Mânjit². MDA2 (2010)
Dacă nu, avem o coincidență! Ca verb, are sens terminația -(e)li, dar și un prefix de-, di- (< lat. dē- delunga, disăgi, depărta).
Comment by Sorin5780 — April 21, 2020 @ 7:42 pm |
*dū́p < *dʰewb- (“deep”) + -ilos
dấplă sf [At: DENSUSIANU, Ț. H. / Pl: ~le / E: nct] 1 (Trs) Loc scufundat în raport cu cele învecinate. 2 (Buc) Murdărie (atârnând în țurțuri) pe părul oamenilor sau animalelor. 3 (Buc; pex) Persoană (mai ales femeie) cu părul unsuros.
https://dexonline.ro/definitie/d%C3%A2pl%C4%83
Comment by Sorin5780 — April 21, 2020 @ 7:50 pm |
baghiță (pelican) la pag.59, cu fonetism moldovenesc.
https://books.google.ro/books?id=pn88zxfTtT8C&pg=PA56&lpg=PA56&dq=toponime+cu+-bara&source=bl&ots=k23LXlP26i&sig=ACfU3U1Nl_Li0lX5Z87Y7AkE3-crS6EUlw&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjLv_XG36_nAhV_xMQBHQRsBVYQ6AEwBnoECAoQAQ#v=onepage&q&f=false
Comment by Sorin5780 — February 1, 2020 @ 8:52 am |
”Lexicograful Hesychius din Alexandria, citându-l pe Philetas, menționează baibyx ca nume al pelicanului; tot Hesychius menționează o altă formă a cuvântului, după Amerias : baubykan (posibil coruptă) -v. William Geoffrey Arnott ”Birds in the Ancient World.”
Nu avem și transliterările grecești ale acestor termeni?
Denumirea următoare apare la indexul unei lucrări pe internet, care-i doar în greacă: βαίβυξ (Dictata in Theodosii canones, necnon epimerismi in psalmos)
Mai apare și βέβρυξ (bebrix) care-i brebul, dar între cele două aș spune că -ix era ceva normal în tracică pentru animale. Când am discutat despre sufixul moțional -iță am amintit că limbile slave și latina au în comun acest afix. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/-ica
https://lsj.gr/wiki/%CE%92%CE%AD%CE%B2%CF%81%CF%85%CE%BE
Pare că se atașa sufixului moțional indo-european -ī, dar care să fie sensul adoptării sale pentru limbile tracice? Nu cred că-i ceva similar pentru că la aceia avea genul masculin și altă desinență avea genul feminin. Apropo, Dapyx cred că desemna tot un animal; poate bursucul/viezurele, după cum cred c-am mai spus.
Βέβρυξ, fem. Βέβρυσσα St.Byz.su Βεβρύκων https://lsj.gr/wiki/%CE%92%CE%AD%CE%B2%CF%81%CF%85%CE%BE
Este clar aici sufixul moțional -υσσα (-issa) care se schimbă foarte puțin în albaneză (-eshë) și română (-easă). Deci βαίβυξ trebuie să aibă un corespondent feminin *βαίβυσσα și δαπυξ (viezure) o *δαπυσσα.
Inițial mă gândeam c-ar fi întreg sufixul unul feminizant, dar clar relatările anticilor spun altceva.
Comment by Sorin5780 — September 7, 2020 @ 8:10 am |