Istoriile lui Roderick

Ianuarie 31, 2016

Omeluțe

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:32 am

OMELÚȚE s. pl. v. sisinei. ” (M.Seche, Dicționar de sinonime, dexonline.ro)

E vorba deci de flori din genul Pulsatilla (dediței).

Cuvântul ar putea proveni din lat. amellus (diminutivat apoi), care denumește însă o plantă din altă familie (Aster amellus, cf. latinlexicon.org); v. și articolele https://hroderic.wordpress.com/2013/07/12/rathibida/, https://hroderic.wordpress.com/2013/06/22/moruna/; dacicul amolusta ar desemna mușețelul).

*

 Plinius menționează planta numită samolus (cuv. celtic), ”a plant, supposed to be the Anemone pulsatilla (Linn.), but, acc. to Sprengel, the Samolus valerandi” (latinlexicon.org).

”The same Druids have given the name of samolus to a plant that grows in wet places; and this they say must be gathered with the left hand by one who is fasting, as a remedy for diseases of swine and cattle, and that he, who gathers it, must keep his head turned away, and must not lay it down anywhere except in a channel through which water runs, and there must bruize it for them who are to drink it.” (http://www.sacred-texts.com/neu/celt/bim1/bim1008.htm)

Dedițeii (Anemone pulsatilla a.k.a. Pulsatilla vulgaris) nu sunt însă specifici zonelor umede, așa încât Sprengel s-ar putea să aibă dreptate identificând planta cu Samolus valerandi. Aceasta din urmă crește și la noi, dar nu i-am aflat încă denumirea populară.

 Pentru etimologia lui samolus am avea PIE sem-1 ”to pour” (Pokorny) -irl. sem- ”pour”. Există însă un cuv. galic, samo ”liniștit”, care ar apărea în numele râului Somme/Samara (v. https://fr.wikipedia.org/wiki/Somme_(fleuve)).

Tradiția de a rupe o plantă anume -în mod ritualic- doar cu mâna stângă apare și la noi, în legătură cu dosnica-vânătă (v. http://playstationmygames.com/suntem-simpatici-sau-nu/o-planta-putin-cunoscuta/; Clematis integrifolia ?), folosită în vrăji de despărțire a cuplurilor. Clematis integrifolia crește și ea în mod obișnuit în zone umede.

8 comentarii »

  1. Sisinei (din sisinel?) este numită pasqueflower în eng. și crește în câmpii pline de iarbă, pe pajiște. Oare vine din același etimon ca balto-slavicul *siena (lit.șiena, let.siens – fân) de care vorbeam la etimologia tribului din estul Munteniei?

    „Mai demult căutam ceva în contul siensilor și găsisem un slavic sjena- fân (alb.sanë) , cu mai multe variabile în funcție de idiomul slav. Hayfield (sjiena polje) era cuvântul care mi se părea potrivit pentru Bărăgan”. https://en.wiktionary.org/wiki/siens#Latvian
    Avem totuși ceva din radicalul respectiv, culoarea oilor ..seine.

    Dacă s-a păstrat ceva sub forma unui rad.*sam e probabil Samodiva sau adj.sămărât. Samodivele apar în mitologiile bănățenilor și muntenilor,iar conform mitologiei balcanice stau pe lângă râuri, prin păduri.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Samodiva_(mythology)
    https://dexonline.ro/definitie/s%C4%83m%C4%83r%C3%A2t
    https://dexonline.ro/definitie/samodiva

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 31, 2016 @ 2:33 pm | Răspunde

    • Nu m-am ocupat de asta, pt. că semăna prea mult cu pol. sasanka, părea un împrumut.

      Comentariu de Roderick — Februarie 2, 2016 @ 5:11 pm | Răspunde

  2. http://www.teleianuhomeopat.3x.ro/pulsatilla_tel.htm

    S-ar putea ca dedițel să însemne „lăcrimare” sau „lăcrămioare” conform verbului a podidi (cu prefix intensificativ al temei po-) și descrierii antice și medievale din articolul de mai sus. reg. ziori (eng.dew) sau reg.diurel (ghiocel)

    „Afinitatea sa pentru zona ochilor pare a fi de dată foarte veche, în scrieri menţionându-se o altă trăsătură semnificativă şi anume legenda că, la vederea ei, i-au dat lacrimile zeiţei Venus, sugerând şi aici condiţia Pulsatillei noastre, atât de frecvent şi uşor înlăcrimată.”

    Sinonimele lui dediței sunt „suflețele, mărgăritărele, lăcrimioare (Trans.)”. https://dexonline.ro/definitie/sufle%C8%9Bele
    Cred că aici se referă la altă plantă cu nume asemănător (convallária majális). M-am dus pe filiera sin.dedeței, dedițel.

    Dacă planta era pentru boli de vedere, atunci am putea avea un mai vechi dacic *di- „to see” cu reduplicare (alb.di- know)

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 2, 2016 @ 10:54 am | Răspunde

    • Multe denumiri de flori ar fi datorate ”umanizării” regnului vegetal, ca de ex.

      ”dédiță (Iași) f., pl. e și dedițéi și dedețél m., pl. eĭ (vsl. dĕdŭ, moș, bunic, de unde dim. f. dĕdica, adică bunicuță, pin aluz. la pufu alb ca o chică de moșneag în prejuru florilor. V. datină). O plantă ranunculacee veninoasă cu florĭ în formă de clopot, albastre și galbene, întrebuințată de țărance la colorat (anemóne pulsatilla și alte varietăți). – Și sisineĭ (Banat, Olt.) și suflețele (Banat).” (Scriban, dexonline.ro)

      ”tătăíșă f., pl. e (d. tată). Ban. Trans. Cumnată. Epitet uneĭ femeĭ, ca și soră. O plantă din familia compuselor cu florĭ auriĭ și care crește pin [!] locurĭ umede, numită și punga babeĭ (pulicária [saŭ inula] dysentérica). – Pin [!] Trans. = „turtă, turtea”, o plantă din aceĭașĭ familie (carlina acaulis); pin Bucov. = „mărgărită”.” (Scriban, dexonline.ro)

      Ceva mai sigur în cazul cârciumăresei (Zinnia elegans)

      Comentariu de Roderick — Februarie 2, 2016 @ 1:09 pm | Răspunde

      • Am citit și eu definiția în timp ce căutam o explicație alternativă. Ce rost ar avea să bat aceeași cărare cu dicționarele până la urmă..where is the fun in that?
        Intrigă totuși forma dediței.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 2, 2016 @ 2:54 pm

    • M-am gândit la o legătură semantică între ”dediței” (moși?) și ”suflețele”, alt nume al lor; flori ale morților?

      Ar putea reflecta și rădăcina PIE dheu-dh- ”to reel, dissipate, blow” (cf. anemonă, floarea-vântului); engl. dodder e un nume de plantă cu această origine.

      Comentariu de Roderick — Februarie 2, 2016 @ 5:08 pm | Răspunde

  3. Un nou sinonim:

    patáșcă1, patáște, s.f. (reg.) 1. numele mai multor mijloace de transport sau al unor părți componente ale acestora (targă, brancardă, năsălie, dric, roabă, fundul căruței, corlată la car, loitră, drug, șa, tașcă etc.). 2. (la pl.) colțunași umpluți cu griș. 4. „dedițel de pădure.”
    Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 2, 2016 @ 6:48 pm | Răspunde

  4. Numele propriu de Amalia provine probabil din lat. „amellus”

    Comentariu de sabinus — Februarie 12, 2016 @ 1:20 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: