Istoriile lui Roderick

Mai 24, 2016

Boțog

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:08 am

boțog m. cosac, rămas mic (cât un boț).” (Șăineanu, dexonline.ro)

Pe site-urile pescărești boțog apare însă ca den. a speciei Ballerus sapa, a.k.a. cosac cu bot turtit.

Există o șansă ca boțog să însemne de fapt ochi-albi, cf. engl. white-eye bream, rus белоглазка ș.a. (Un cuv. însemând alb sau argintiu din PIE bhā-1 ”to shine” -cf. irl. bān ”alb”, v.ind. bhā́ti `to shine, be bright, luminous’, terminația -og (sau *-oc?) reprezentând PIE *okʷ- ”eye”.)

Desigur, boțog ar putea deriva doar din  bhā-1 ”to shine”, cf. ”albitură”.

Anunțuri

3 comentarii »

  1. alb. bathë – linte, lat.faba https://en.wiktionary.org/wiki/bath%C3%AB
    boț n. 1. orice massă rotundă: bulgăre de pământ, cocoloș de zăpadă, bulz de brânză; 2. orice lucru turtit, ghem: făcând mămăliga boț; 3. fig. boroboață. [Origină necunoscută].

    Din astea am putea extrage sensul de „turtit” sau pur și simplu „micro”.
    În albaneză nu au termen pentru Ballerus sapa, White-eye bream. Nu-s în arealul lor.

    http://www.timpul.md/articol/dicionar-de-nume–botoc-58850.html

    Dacă BOȚOG ar proveni din *bhā-1 ”to shine” s-a pierdut cu totul adjectivul. Dar e adj.bușă (d.capre; albă) sau bur (bălan).

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 24, 2016 @ 8:59 pm | Răspunde

    • Boțoc, Boțog este nume ardelenesc și moldovenesc, unde -oc este un sufix augmentativ.

      Nu cred că alb.bathë a fost analizat cum trebuie dpdv etimologic. Ceea ce dau unii drept coradical, gr. φακή(fakí, linte), trebuie să fie coradical cu lat.baca, (bacca – rom.bacă, bacău; cu origine neitalică) și rom.bob, lat.faba.
      Dacă latina avea un coradical al gr.faki, probabil am fi avut *facă.

      Dacă alb.bathë (*bʰaḱeh₂) se referă la boabele de linte rotunde și turtite, rom.boț e coradicalul. Dacă se referă la legumele păstaioase, rom.bată (Trans.Mold. betelie) este coradicalul, unde t intervocalic din albaneză devine th.
      bathë – (dialectal) string bean
      Deși lat.vitte are sens ca etimon, eu cred că bata noastră mai trebuie studiată. https://en.wiktionary.org/wiki/vitta#Alternative_forms

      Poate chiar e legat de acei batai, bată, bât, baci, bărbați maturi, capi de familie, apărători, proteguitori ai clanului, ai familiei, ai stânei, ai unui frate mai mic, etc. Nu mai rețin explicația etimologică dată sl.batja, rom.baci, ilir Bato și toate celelalte coradicale.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 7, 2017 @ 8:34 am | Răspunde

  2. Sunt la fel de curioase și omonimele acestui bete:
    Expr. A da pe bete (pe cineva sau faptele cuiva) = a da de gol. Vai, bietele fete! Că le-am prăpădit Și le-am dat pe bete… De-acum m-am topit! ALECSANDRI, T. I 124. A da (pe cineva) pe bete afară = a da afară, a goni. Vizirul vorbe d-aceste nevrînd nici a auzi, L-a dat. [pe pescar] pe bete afară ca ș-în cealaltă zi. PANN, P. V III 127.
    Bată 2. (Îe) A da pe bete (pe cineva sau faptele ciuva) A da de gol. 3 (Îae) A râde de cineva sau de faptele cuiva. 4 (Îe) A da pe cineva pe bete afară A goni pe cineva cu ocară dintr-un loc, dintr-o casă. MDA2 (2010)

    Aceeași expresie are sens comparată cu paralela ei mai populară, a da e făraș afară, însă conform definițiilor de mai sus, cred că bată putea să însemne ”gol pușcă/neagă”, iar semantic ar fi construit la fel ca alb. dialectal ”lakur, from Proto-Albanian *laukura, from Proto-Indo-European *lewk- ‘light, shine’.”
    Numai că acest bată vine din radicalul *bha- to shine (derivate: ban, adj.bâl, bal(ă), cu var: bălai, balc (NP Balc), bălun, bălaș, baloșă și altele).
    Ori ceva mai prozaic, a da pe cineva afară cu bătaia. Cu toate astea, e o definiție care ar putea sugera că avem un dacic bată (afară): bátă2 sf [At: VICIU, GL. / E: bate] (Reg; ljcp; îe) A fi în ~ (îoc a fi afară) A fi înăuntru, adică a fi bătut (sau la bătaie), în jocul de-a puiul.MDA2 (2010)

    Din același radicalul provine (probabil) următorul omonim:
    bátă3 sf [At: Arh. FOLK. IV, 129 / Pl: net / E: ns cf bată „plai (acoperit de stejar)”] Cu sens neprecizat, într-o poezie populară.

    Deoarece stejarul nu formează desiș, mă gândeam că sensul original ar fi trebuit să însemne câmpie dehajată cu puțini copaci/stejari, poate loc liber, poiană, poate câmp de-a dreptul. Semantismul ar fi identic cu al lit.laukas (din *lewk- shine) sau rom.luminiș.

    Seamănă mult cu nordicul butin, butină, dar nu e coradical (*but- to hit, cut; a delimita): borotắu, (bolotău), s.n. – Parchet de pădure; butină (Gh. Pop 1971: 90). – Et. nec.
    https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_de_regionalisme_%C8%99i_arhaisme_din_Maramure%C8%99/Litera_B

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 7, 2017 @ 9:12 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: