Istoriile lui Roderick

Mai 26, 2016

Pătatul

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 6:12 am

Pătatul, o denumire a păstrăvului; din pată , cuv. cu etimologie neclară. După Al. Ciorănescu, din ”lat. *pictāre „a picta”, cf. it. pittare „a șterge” …  în acest caz, pierderea lui p se explică suficient prin disimilarea cu inițiala, cf. baptizāreboteza. Pentru semantism, cf. sp. pinta „pată”.” (DER, dexonline.ro)

Pătatul ar putea confirma această etimologie, prin paralela cu sp. pinto ”somon mic”:

”los llamados „pintos”, son aquellos que su tamaño oscila entre los 6 y 14 centímetros, tienen pintas rojas” (http://www.lapicada.es/servicios/ampliar.php/Id_contenido/3409/)

Trucha pinta (=engl. speckled trout) este specia marina Cynoscion nebulosus.

Pentru numele pătatului, e de luat în seamă, cred, și lat. punctum ”dot, particle” .

Cu același semantism ar putea fi puică ”lostriță”, cf. pui ”puncte de altă culoare pe fondul unei țesături; picățele” (DEX 98, dexonline.ro), din ”lat. *pulleus (= pullus)” (DEX 98). Lat. pullus are însă trei înțelesuri de bază: 1.”a  young animal, young, a foal” ; 2.”dark-colored, blackish-gray, dusky, blackish;  dark-gray stuff”; 3.”adj. dim. [for purulus, from purus]”  (latinlexicon.org). Cu sensul 2 este din PIE  pel-6 ”grey, pale” (Pokorny).

Ambele denumiri de salmonide sunt însă puțin folosite, practic eliminate de cuvintele cu origine slavă aflate în uzul comun.

Îmi atrage atenția o variantă regională (Bucovina) a lui ”păstrăv”: păstru. Amintește (dar e f. probabil doar o coincidență) de lat. pistris /pristix ”a whale, shark, sawfish”, ”any sea-monster” (cuv. de origine greacă – πρίστρις). Poate din PIE  *prīs- ”to saw, break in two” (starling.rinet.ru) > gr. prī̂sti-s „saw”, alb. prish „perish, rack, destroy”. Un semantism oarecum similar lat. tructa, tructus ”păstrăv”, ”Greek troktes „a kind of sea fish,” literally „nibbler,” from trogein „to gnaw,” from PIE *tro-, from root *tere- (1) „to rub” ” (etymonline.com). Însă -repet- aceste lucruri sunt aproape sigur doar un joc al coincidențelor.

Din lat. tructus sau tructa am fi avut un *trupt(ă), cf. rupt, frupt , ori poate o formă mai atipică datorată prezenței duble a lui t; de negăsit (până acum și de către mine…) în dicționare ori toponimie.

Anunțuri

3 comentarii »

  1. ”Greek troktes „a kind of sea fish,” literally „nibbler,” from trogein „to gnaw,” from PIE *tro-, from root *tere- (1) „to rub” ” (etymonline.com).

    Dacă păstru ar fi o formă sufixată (-ros), cu [t] infix din proto-dacicul (ipotetic) *pes sau *pas- „nibbler”, ar putea proveni din radicalul *peys-, la fel ca grecescul trogein:
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/peys-

    Pentru asta ar trebui să mai găsim un verb de legătură.
    păsătár, păsătári, s.m. (reg.) puiet de pește foarte mic.

    Dacă nu mă înșel de aici iese și pisoc, gr.psammos(sand), psephos(pebble), la sabulum (*psabulum) < saur (d. piatră; mărunt)
    https://dexonline.ro/definitie/pisoc
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CF%88%CE%AC%CE%BC%CE%BC%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek

    Pisoc l-am asemănat mai demult alb.therokë (resturi; coradical cu țărână, țărângă, țărigă sau țâră) prin prisma sufixului -ok, care pare să fi fost productiv și-n dacică.
    Nu cred că e undeva în lb.slavice sensul secund. https://dexonline.ro/definitie/pisoc

    PS: până la urmă tot păstrăvul rămâne sursa var.păstru (păstrăv – *păstrău – păstru; sau mai simplu, pistru(i) < păstru). Trebuie să fi avut și dacii ceva din rad. *peyḱ- ‎(“spot, color”)
    https://en.wiktionary.org/wiki/pingo#Latin

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 26, 2016 @ 10:04 am | Răspunde

    • M-am întrebat de multe ori privitor la aceste transformări specific albaneze: proto-alb. *ks (uneori și *sk devine *ks și se aplică transformarea asta, zic unii) în [h] și proto-alb.*ps- în [f].
      Nu faptul că-s regulate și acceptate mă intrigă, doar intră în categoria transformărilor(*) care afectează spirantele de peste tot, ci faptul că uneori se propun niște radicali pe care eu nu-i cred bine plasați. De exemplu farë cred că e coradical cu reg.saur prin radicalul de mai sus (alb. faros- destroy, exterminate). Din același radical am scos următoarele cuvinte odinioară: s. fărâmă sau verbul a fărâma. Poate nu era chiar corect, dar e atrăgătoare ideea ca măcar un dialect dacic să fi avut aceste cuvinte prin intermediul unui sau unor dialecte ilirice, precursoare sau înrudite cu dialectul albanez.
      Ilirii sunt prezenți la Dunăre, în Banatul sârbesc, Oltenia și cotul Dunării mijlocii. Și în Apuseni prin piruștii.(pirustae)

      Albaneza trebuie comparată cu greaca antică pentru a înțelege tiparul lor de gândire și formarea unor cuvinte specifice, balcanice.
      http://starling.rinet.ru/new100/alb.pdf
      https://en.wiktionary.org/wiki/far%C3%AB

      (*) africatele devin consoane fricative, spirantele se transformau în ș când sunt intervocalice, apoi în h (consoană fricativă surdă) . s în poziția inițială devine gj și altele..

      Paralele tracice *pară (sîmânță; clan, trib; așezare) sau traco-dacicul *por (sămânță; fiu; prunc) pot proveni cu adevărat din *(s)per-, *par- scatter, destroy.

      Un alt exemplu lămuritor! Cred că termenul albanez pentru lună, hënë (gheg hanë) trebuie scos din radicalul *ksē- ”to burn, to dry”, la fel ca termenul pentru cenușă, hi. Semantismul și tiparul mental e la fel ca cel pentru numele stelei, hyll, și sunt dezvoltări logice dpdv al albanezei, fără a scoate tot felul de ipoteze năstrușnice doar pentru acoperi teoriile unor lingviști.
      Și aici am impresia că se face o confuzie voită în materie de radicali. Mă refer la alb.hyll Trebuie să vedem același radical, dar construit cu un sufix de agent foarte comun pentru albaneză, -ull.

      E interesant că lingviștii lor n-au prins la ideea asta și-l compară pe yll/hyll cu un alt sinonim pentru stea, găsit în dialectele sudice (arbăreș izë și tosk isë). Dacă-mi aduc bine aminte, credeau că -zë și -ull sunt simple sufixe diminutivale, dar evident că nu spuneau nimic de tema ”i”.
      Izë și var.isë trebuie înțelese prin nota radicalului *ed- ”to burn” (proto-alb.*edja). Cine știe dacă nu cumva am avut și noi ceva similar prin hidronimul Iza și reg.izină (din proto-dacic *edja- that which is burned, cu sufixul -ină). Mă gândesc la un nume al varului din această rădăcină IE; sau pentru leșie, de ce nu? E mai aproape de ceea ce practic aveau și foloseau comunitățile noastre primitive.

      Pentru mine e un mare, maaaaaaare mister cum au ajuns tipii ăștia la ideea următoare: ◊ Expr. A băga rufele în izină = a băga rufele în boală, v. boală. Nu cumva izina e leșia???????
      Apropo, izină (slăbiciune de boală, moleșeală) poate fi înțeles tot ca un derivat din rad.*ed. Semantismul ăsta ‘dry / skinny’ („uscat” – „slăbit -moleșit”- ”nedezvoltat”) este unul foarte comun, specific albanezei și Românei. Exemple: alb. thatë, rom.scaloi (DAR 2002).

      Îmi dă speranțe faptul că SCriban consemnează două sinonime interesante: buhadă, pârlău.
      leșíe f. (lat. lĭxiva, pop. lexiva, leșie; it. lisciva, Piemont lessia, Genova lešia, fr. lessive, sp. lejia, pg. lixia; ngr. alisiva). Apă în care s´a fert [!] cenușă și cu care se spală rufele. V. buhadă, pîrlăŭ.

      Dacă citește cineva comentariile astea, am găsit mai zilele trecute un albanism (gheg) tare de tot: buhar adj. – 1. barren land. Bsh. Cf. bugar. 2. fireplae, firegrate, chimney. < PIE *bʰeh₃g- ‎(“to bake, to roast”)
      (al XII-lea comentariu https://hroderic.wordpress.com/2014/04/15/buhas/

      În aceeași notă mă gândesc și la reg.criș. Poate e legat etimologic de scrum(b), decât de orice alt radical. Tare curios sunt ce proveniență are sufixul ăsta -iș. Clar nu este mereu diminutival. Probabil e var. pentru -uș, (un participiu pasiv dacic..substantivat)

      PS: Merită ținute minte perlele astea de înțelepciune. :) Cu cât pierd mai mult timp căutând și citind, cu atât mai rafinate devin unele tălmăciri.

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 1, 2017 @ 12:36 pm | Răspunde

    • Cred că alb. farë (seed) și verbul fërroj sunt coradicale cu rom.fară (*psara) și fărâmă (*psara-imn), iar toate laolaltă sunt coradicale cu cele de mai sus prin *bhes- smear, spread; crush (*pes)
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+247&root=config
      https://sq.wiktionary.org/wiki/f%C3%ABrroj

      toch. A päs = pour out, sprinkle

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 5, 2017 @ 4:38 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: