Istoriile lui Roderick

Mai 30, 2016

Stancă

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:46 pm

Stan s. m. – Stanislav. Sl. Stanislavŭ. Se folosește pentru a exprima ideea de „un oarecare, unul în plus”; Stan și Bran; Stan Pățitul.Der. Stana (var. Stanca), s. f.; stancă, s. f. (ceucă, Corvus monedula), în ce privește numele comun pentru țigănci, cf. cioacă, cioară.” (DER, dexonline.ro)

Există o oarecare asemănare între stancă / stăncuță (Corvus monedula) și denumirea italiană a păsării, taccola. Aceasta e considerată însă un împrumut germanic (cf. germ. dial. dache, OHG taha ”stăncuță”), din PIE  *dhēk- ”daw, starling, trush” (starling.rinet.ru).

Dacă în stancă a dispărut cândva un r (prin confuzia cu Stan, Stanca), am putea avea în cuvânt un derivat al PIE stornosa k. of bird (starling)” (rus strenátka ”presură galbenă”).

O altă posibilitate este derivarea cuvântului din stâncă. Într-un atlas zoologic pentru copii (nu rețin editura) am întâlnit ideea că stăncuțele trăiesc în stâncării (?). Probabil e vorba de o traducere inexactă din engleză, stăncuța din stâncării fiind de fapt așa-zisa stăncuță alpină (Pyrrhocorax graculus), întâlnită dealtfel și în Carpați. Nu e exclus însă ca și stăncuțele comune (Corvus monedula) să fi cuibărit cândva în stâncării, pentru că și în localități preferă clădirile. Porumbelul domestic, atât de comun azi în peisaj, e de fapt porumbel-de-stâncă domesticit.

E posibilă și originea în (onomatopeicul) PIE (s)ten-1 ”to groan, etc.” (cf. isl. stanka, germ. stöhnen ”a geme”).

Aș lua în calcul și varianta unui adj. coloristic derivat din lat. stannum ”an alloy of silver and lead” (latinlexicon.org; cf. staniu). Stăncuța are gâtul și parțial capul colorate într-o nuanță cenușie, spre deosebire de cioara de semănătură și corb. Nu e nevoie să ilustrez asta printr-o imagine; dacă sunteți în România când citiți articolul, scoateți capul pe fereastră și sigur veți vedea unul sau două exemplare frumoase de Corvus monedula (umblă în perechi și sunt deosebit de fidele în cuplu: ”Genetic analysis of pairs and offspring shows no evidence of extra-pair copulation and there is little evidence for couple separation even after multiple instances of reproductive failure” – https://en.wikipedia.org/wiki/Western_jackdaw).

Anunțuri

12 comentarii »

  1. Daca luam in considerare „stana de piatra”, intelesul nu este de oarecare, ci de nemiscat. E cumva apropiat de sensul to stand, din engl. care presupune o actiune de nemiscare. Hasdeu demonta cu usurinta faptul ca slavismele nu si-au facut de cap atat de mult in Romania, ca intr-adevar a intrat o seama de cuvinte dar ele, cuvintele, au fost periate de catre popor, pastrandu-se fondul protolatin. Este curios ca nimeni nu ridica problema limbii slave influentata de elementele latine, chiar si intr-o fractiune infinitdecimala.

    Comentariu de George Grigorescu — Mai 30, 2016 @ 2:55 pm | Răspunde

    • Există și stan de piatră, dar cuv. sunt doar omonime.

      ”1) stan (Trans.) n., pl. urĭ (vsl. stanu-, stafiune, stînă, rut. rus. „stațiune, statură, talie”) și stánă (vest) f., pl. e (din pl. stane îld. stanurĭ. V. steĭ 1, stîncă). Stană de peatră, peatră grea și nemișcată: Șloim sta ca un stan de peatră (Agrb. Int. 57). – Și stean (ea dift.), pl. urĭ. ” (Scriban, dexonline.ro)
      O altă formă de plural este ”steni”.

      Stăncuța este o pasăre ”cârâitoare”, cenușiu-negricioasă. Probabil că în aceste coordonate tr. să căutăm logica numelui. Dacă trăia în stânci, nu știu.

      N-am menționat în art. ca posibilitate rădăcinile PIE *temǝ- ”dark” (dar ar tr. să avem o *stamcă), ori *tī- ”mud” din care ar putea ”ieși” adj. coloristice.

      Comentariu de Roderick — Mai 30, 2016 @ 5:01 pm | Răspunde

      • E posibil să fi moștenit ceva și pe direcția reg. stei cu der. steană/stană. E vorba de un reg, (mocănesc probabil) din zona Sibiu: stână – 3. „păşune alpină, munte“ (la ciobanii sibieni) (Binder 239). pag.367: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/fascinatia_lingvisticii_text.pdf
        Nu-i deloc curios că avem un top.Caput Stenarum în zonă? Am auzit explicația grecizantă. gr. στένω
        Are coradicali în albaneză și lb.slave. https://en.wiktionary.org/wiki/stenjati

        N-are sens un astfel de toponim. Dacă era o formă de relief în care „geme” vântul cum sunt avenurile din Apuseni numite cântători, mai are sens un Caput Stenarum? Dacă semnifica și munte, avea sens un Caput…

        Dacă stei nu poate fi plasat în mod credibil în lexicul slavic, de ce ar fi steană (cu sufix augmentativ), stâncă sau, stână slavice.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 21, 2017 @ 10:56 pm

      • Mă întreb unde am pus link-ul care spunea că măgură mai însemna și stână în vechime! Ar fi o minunată paralelă semantică foarte interesantă. Nu că nu s-ar explica toate pe cont propriu, din radicali separați, dar coincidența face lucrul ăsta cu atât mai interesant.

        Cred că am găsit *măgulă sau *măgură cu sens de colan în meglenă.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 30, 2017 @ 3:14 pm

  2. alb.stërqorkë (jackdaw)
    galë (adj.dark, dusky; black; fig.clumsy, awkward; 2. black sheep. 3. rook; crow, hooded crow, jackdaw)

    cioárcă s.f. (reg.) 1. țarcă, coțofană. 2. broască. https://ro.wiktionary.org/wiki/st%C4%83ncu%C8%9B%C4%83
    Cele două albanisme s-ar putea explica prin coloritul păsării, așa cum sunt destule denumiri în acest sens, sau printr-o onomatopee (lat.gallus, cocoș; gallina, găină).

    Două idei.
    Dacă sunt așa fidele aceste păsări, probabil și denumirea indică acest lucru printr-un derivat din rad. *sta-, așa cum înțelegem semantismul neol. stabil. Derivate avem destule din rad.sta (stand, stay), unele chiar rare..exemplificând și câteva albanisme.

    stavăr (constanță, perseverență), a stăvi, stăvit, staur (stăurină) ,stărui, stăhui ? (prin Satu Mare), stăpân(ie) (d.stăpi), stână, stei – stean/stan, stur, a stâmpi, a stânci, stâncesc (Munt.vest; a opri din mers)
    alb.shtuarë (upright), shtoj, (increase, accumulate), shtăpi (casă), shtazë (animal; coradical OCS stado, turmă)

    A doua idee. Dacă avem un der. din rad. *stornos, *storos (eng.startling, stær; stork; sl.struku, rom.șterc,ștercumă; stârc, etc.) probabil că stancă s-ar trage dintr-un original *starcă. Nu-i nevoie să cadă vreun [r], ci doar am avea o derotacizare..anormală.

    Are vreun sens derivarea din reg. stei cu sufixul -ancă (ste-ancă/stancă din articol)? Ideea vine din articol.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 1, 2016 @ 6:18 pm | Răspunde

    • Este ”stërqokë” (nu stërqorkë). V. Orel nu menționează altă formă. Printre explicațiile pe care le dă (a lui: deriv. cu prefix din qok ”kind of owl”) nu figurează niciuna din cele din articolul de mai sus. Totuși cuvintele seamănă f. mult.

      Dispariția lui r s-ar explica greu doar prin transformarea r > n care -dimpotrivă- în acest caz n-ar trebui să apară (stârc, cioarcă, țarcă etc.).

      ”Stancă” apare și ca adj. coloristic; o culoare -cum spuneam- diferită de negru:

      ”Fecioraș, vatav de curte, Fermecat de fete multe. Toate-anume Ți le-oi spune; Una-i stancă Alta-i neagră.” (E. Sevastos, DLRLC, dexonline.ro)

      Comentariu de Roderick — Iunie 2, 2016 @ 5:51 am | Răspunde

      • Sunt ambele denumiri valabile. Caută-le pe „goagăl” și pe traducătorul său.

        https://sq.wiktionary.org/wiki/st%C3%ABrqok%C3%AB
        stërqokash – un stol de stăncuțe

        stancă f. 1. nume de țigancă; 2. Mold. cioac. (după coloarea negricioasă a penelor sâle).
        Înseamnă că moldovenii și albanezii (stërqokë) înțeleg o culoare, nu o onomatopee.(sau ambele)

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2016 @ 6:16 am

      • De unde deduci că stërqokë reprezintă o culoare?

        Comentariu de Roderick — Iunie 2, 2016 @ 8:33 am

      • Am pus niște idei pe baza a ceea ce am căutat pe net și în alte resurse personale. Am dat definițiile celor doi termeni albanezi mai sus, dar am omis să pun toate link-urile și părerile mele.

        cioară ciorică, cioarcă – stërqorkë (stër, prefix intensificator)

        Mai e și definiția asta: ” Mold. cioac. (după coloarea negricioasă a penelor sâle)”.
        cioacă,ceucă (cioară neagră de clopotniță)
        cioinoș (mizerabil, murdar) despre care se vorbește aici: https://hroderic.wordpress.com/2010/01/10/imparatul-cioana/
        ciunel, cioană
        cione – spanac-porcesc

        Probabil din Proto-Indo-European *ḱʷeyn- ‎(“to soil; mud; filth”). Latin caenum ‎(“filth”), Latin inquīnō ‎(“to sully; soil”)., obscenus
        PIE *k(‘)wain- „mlaştină” (lat. caenum „noroi”). https://en.wiktionary.org/wiki/whin#English
        inquinō ar fi trebuit să dea *încina(ș).

        EU ZIC DESPRE stërqorkë că ar putea fi o culoare, nu stërqokë, deși circulă amândouă. https://en.wiktionary.org/wiki/qok
        Nu că n-ar fi posibilă o culoare și pentru acest din urmă: https://en.wiktionary.org/wiki/quk%C3%AB#Albanian
        https://en.wiktionary.org/wiki/quk%C3%ABl#Albanian

        La fel de bine poate fi și onomatopee IE, așa cum interpretează englezii pe jack din jackdaw sau slavicul *kavka; https://en.wiktionary.org/wiki/chouette#Etymology_1

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2016 @ 10:09 am

      • PIE (s)ter-8 ”dirty water, mud, smear” a dat lat. stercus, -oris ”feces, manure, fertilizer” și troia ”scroafă” (=”the dirty”), cf. denumirii celte a porcului, *torc.

        Poate alb. stërqokë se regăsește tot aici.

        Comentariu de Roderick — Iunie 2, 2016 @ 10:32 am

    • Statornicia stăncuțelor a fost observată de ornitologi, ea nu apare în folclor (cel puțin în cel românesc). Nu sunt văzute ca turturelele.

      Comentariu de Roderick — Iunie 2, 2016 @ 8:35 am | Răspunde

  3. Când comentam aici acum câteva zile am căutat ca de obicei mai multe informații în albaneză și dădusem peste o denumire kënushë, (o pasăre neagră sau cenușie). Parcă să zic că însemna stăncuță, nu-mi amintesc de ce n-am scris ceva despre ea căci aveam intuiția că e importantă pentru interesul nostru comun legat de lexicul preromanic. Nu mai regăsesc informația, deși era și pe Wiktionary.

    Nu mai știu dacă spunea că provine din lat.canus sau der.din lat.cinus (*ken- ‎“dust, ashes”) . Sunt 70% sigur că vorbea de lat.cinus, deși eu aș zice că era mai degrabă autohton în limba lor
    https://en.wiktionary.org/wiki/canus#Latin
    https://en.wiktionary.org/wiki/cinis

    Acum am găsit și termeni populari la noi, căneală și verbul a căni. De ce oare este considerat de origine turcească când evident avem moștenirile noastre vechi din latină și probabil că și dacica ne-a lăsat ceva prin același radical.. http://calatorulsocial.blogspot.ro/2013/07/o-stana-din-caras-severin.html
    Am propus pentru oronimul Cindrel o origine latină, dar căneală/a căni n-o fi autohton?

    Se face diferența la noi între cenușă stinsă și arzândă cum se face în latină? cinis și favilla

    PS: l-am regăsit, era kanusha. https://en.wiktionary.org/wiki/kanush%C3%AB
    Deci ar fi înrudit cu termnul pentru lună (astrul nopții) dar fără s mobil, fapt pentru care s-a păstrat k nealterat.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 5, 2016 @ 11:51 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: