Istoriile lui Roderick

Iunie 9, 2016

Picus

Filed under: Alte istorii,Uncategorized — Roderick @ 7:59 am

Pe lângă sensul -intrat în literatura științifică- de ”ciocănitoare”, lat. pīcus, pīcī îl mai are pe cel de ”pasăre fabuloasă, grifon” (v. latinlexicon.org):

”picos veteres esse voluerunt, quos Graeci grupas appellant” (Nonius Marcellus)

”pici divitiis, qui aureos montes colunt” (Plautus, Aulularia)

Unele traduceri engleze redau eronat ”pici” din ultimul citat prin ”woodpeckers”. Dimpotrivă, pasajul este conform cu relatări antice care îi înfățișează pe grifoni ca paznici ai comorilor din munți:

”As to the gold which the griffins dig up, there are rocks which are spotted with drops of gold as with sparks, which this creature can quarry because of the strength of its beak.”

”And the griffins of the Indians and the ants of the Ethiopians, though they are dissimilar in form, yet, from what we hear, play similar parts; for in each country they are, according to the tales of poets, the guardians of gold, and devoted to the gold reefs of the two countries.”

(Flavius Philostratus, ”Viața lui Apollonius din Tyana”, cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Griffin)

Ar fi mai plauzibil ca Ghionoaia din basmul ”Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” să fie, de asemenea, un grifon, o ”zgripțuroaică”, nu o ciocănitoare (v. https://hroderic.wordpress.com/2015/05/04/ghionoaie ).

În ceea ce privește lat. pīcus (”perh. root pingo; cf. pica” (Lewis & Short, latinlexicon.org)), nu știu dacă e un singur cuvânt sau două omonime.

 Pīcus ”grifon” ar putea proveni într-adevăr din PIE peik- , peig-1 ”coloured, speckled” (din dicț. lui Pokorny; lat. pingō, sanscr. piŋga-, piŋgalá- ”roșcat, maroniu”, piṅgalaka ”tawny, yellow” fiind și numele unor specii de bufniță, cocor, albină; Pingalaka este și numele leului din prima carte a Panciatantrei). Ar putea fi un nume ”tabuizant” pentru o pasăre răpitoare de mari dimensiuni.

Însă lat. pīcus ”ciocănitoare”, pīca ”coțofană” ar avea -după Pokorny- originea în altă rădăcină, PIE (s)pī̆ko- woodpecker”.

Din PIE peiĝ-1 , peik̂- ”hostile” provine v.ind. piśācá- `a class of demons’,  lit. pikùlas `demon’, dar după Pokorny și etnonimele celtice Pictones, Pictāvi.

Mă întreb dacă nu cumva există vreo conexiune îndepărtată între lat. pīcus ”grifon” și rom. pajură. Un PIE peiĝ , peik̂  – sau  peuk̂- , peuĝ   ”to stick; to punch” ?  ar putea constitui rădăcina comună.

11 comentarii »

  1. „the ants of the Ethiopians”

    să fie vreo confuzie între gr. μύρμος ”furnică” (PIE moru̯ī̆- ”ant” -Pokorny) și μορμώ, μορμών ”spectru” (PIE mormo(ro)- ”fear, terror” -Pok.) ?

    Comentariu de Roderick — Iunie 9, 2016 @ 5:56 pm | Răspunde

  2. Acum încep să văd probabil și unde nu este sufixul acela din expresia „fiară codrioară” (codreană, codrească). Mă refer la pajură (var.pajoră), pe care-l văd legat de reg.păzui (PIE *peh₂ǵ- „to attach”), coradical direct al gr.pagos (πάγος ‎“cliff, peak”). Prin urmare, termenul s-ar referi la faptul că este specifică munților, înălțimilor.

    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/peh%E2%82%82%C7%B5-

    Am dat în trecut mai multe derivate pe teren dacic: pajimă, păzui (deal, pisc, culme), păușă/panză, a păstra (păstru) și altele.
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/fastuz
    Am observat că cele două palatale se schimbă reciproc în mai multe limbi: *peh₂ǵ-, *peh₂ḱ- ‎(“to fasten, strengthen”). La fel trebuie să se fi întâmplat și pentru rad. *speḱ- „to see, to look, to observe” din care avem „a se păzi”, căci semantismul său bogat îl recomandă pentru două rădăcini lexicale indo-europene.

    Dacă am avea un sufix adjectival, pajura ar fi numită după aceeași „forma mentis” cu arhaicul scabă (lat.capys, alb.shkabë < *keh₂p- "to seize; to grab") sau gripă (gʰrebʰ- "to grab, to seize") https://en.wiktionary.org/wiki/grab#Etymology_1

    grípă f., pl. e (ngr. și vgr. grýps, grypós, id.). Biblia 1819, 11, 14. Gripsor, pajură. V. aliet și sorliță.
    Am vorbit despre el când am descoperit reg.grapiță.

    "pază" e coradical cu termenii slavi (v.dicționarele) și alb.pashë prin rad. *speḱ- "to see, to look, to observe"
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/spe%E1%B8%B1-
    https://en.wiktionary.org/wiki/paziti
    S-a păstrat ceva din sensurile originale în Maramureș: „De-ai ști cum îi cu bărbat / N-ai păzi la măritat” .

    altele: bg. pazja „a alimenta”, slov. paziti „a avea grijă” păzitură, s. f. (Trans., aliment, mîncare),

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 11, 2016 @ 7:17 am | Răspunde

    • Top.Păgaia (jud.Sălaj) Păguiorul erau considerate ca fiind romanice de unii lingviști români. Ori pagus (sat) ori lat. *pagalia din gr.pagalion, măgură.
      Toate ipotezele aveau un fundament inexistent și neștiințific. Au fost ulterior respinse în favoare unui reg. păhui. https://dexonline.ro/definitie/p%C4%83hui
      Etimologi dată de Moldovanu ar fi mag.*păgui (pădure tânără), transformat în păhui prin intermediul ucrainienilor. De ce ar fi nevoie de așa ceva nu știu, doar românii au avut maghiarii în contact direct.
      http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/stratificarea-genetica.pdf

      Eu cred că e un der. din adj.pag (*păgai)

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 11, 2016 @ 7:42 am | Răspunde

    • În lb. tracă rădăcina a dat probabil oronimul Pangaios (după Russu; rezerva e datorată -mă gândesc- transformării specifice limbilor ”centum”, nu ”satem”, cum era presupusă traca).

      Cu ”pajură” nu cred că are a face. Pe de o parte, sunt multe păsări care trăiesc doar la munte, iar asta nu se reflectă în numele lor. Pe de alta, acvila zisă ”de munte” a cuibărit cândva și la șes; dealtfel există și acvile ”de câmp” (heliaca), ”de stepă” (nipalensis).

      Comentariu de Roderick — Iunie 11, 2016 @ 7:53 pm | Răspunde

  3. Din PIE peik- , peig-1 ”coloured, speckled” > sanscr. piGgala, care are și înțelesurile ”kind of brass”, ”particular metal” (de bază: ”yellow”, ”reddish brown”).

    Muntele Pangaios era renumit pentru minele sale (aur și argint). Mai e și numele pajurei, ”golden eagle”, ”chrysaetos”.
    Conexiunea cu rădăcina de mai sus e destul de improbabilă, dar…

    Comentariu de Roderick — Iunie 12, 2016 @ 6:39 am | Răspunde

  4. Să notez o asemănare aparentă și cu Pegas, calul înaripat din mitologia greacă.

    ”Advances since the 1990s in the study of the Luwians, neighbors of the Hittites in ancient Anatolia, show a notable convergence of the Greek name with Pihaššašši, the name of a Luwian weather-god: „the mythological figure of Pegasus carrying the lightning and thunderbolt of Zeus, … is likely to represent an avatar of the Luwian Storm-God of Lightning ….” [Alice Mouton, et al., eds., „Luwian Identities,” 2013]” ”(etymonline.com)

    Comentariu de Roderick — Iunie 16, 2016 @ 7:31 am | Răspunde

  5. Pisc și peak (engl.) înseamnă vârf de munte. La fel și italianul cima.

    Comentariu de sabinus — Iulie 2, 2016 @ 4:39 am | Răspunde

    • La fel și ceme (moalele capului), coradical cu it.cima.
      Ha, credeam că cineva a stins lumina p-acilea. Bate austrul!

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 2, 2016 @ 5:49 am | Răspunde

  6. Termenul de ”grifon” aduce cu numele de familie Gribon ( http://www.genealogie.com/nom-de-famille/GRIBON.html , http://www.ancestry.com/name-origin?surname=gribon ), dar și cu termenul ”greabăn”, care înseamnă ”coamă a unui munte”.

    Aripile grifonului se prin de greabănul lui

    Comentariu de sabinus — Iulie 2, 2016 @ 4:45 am | Răspunde

  7. Termenul de ”grifon” aduce cu numele de familie Gribon ( http://www.genealogie.com/nom-de-famille/GRIBON.html , http://www.ancestry.com/name-origin?surname=gribon ), dar și cu termenul ”greabăn”, care înseamnă ”coamă a unui munte”.

    Aripile grifonului se prind de greabănul lui

    Comentariu de sabinus — Iulie 2, 2016 @ 4:46 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: