Istoriile lui Roderick

Iulie 25, 2016

Serina

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:42 pm

Un cuvânt vizibil pe tăblița nr. 29 de la Sinaia.

tablitesinaia4

(sursa imaginii: portal.tfm.ro)

Cu ani în urmă am primit un comentariu conținând o transliterare a textului tăbliței, plus traducerea (?) ei:

”DOPA KAPO DIO ZABELIO AIO SORSO SERINA GLOTO ARMOSA DAC SIRMIO DROMIXTHO KROMOS POLTACIO LINATO ISORAXA GIO ORUSI SEGETHA CRENO KENOS GHEOTO SAR MOGATO DAC SKITGET KOSRA SARMITIOSO TOPO” (comentariul 14 la https://hroderic.wordpress.com/2010/10/12/cuvinte-ie-pe-tablitele-de-la-sinaia/)

Independent de valoarea istorică a tăblițelor, cuvântul mi-a atras demult atenția. N-am aprofundat lucrurile de mai jos pentru că nu mă preocupă studiul tăblițelor; însă -cine știe?- poate merită să le menționez.

Cuvântul amintește, pe de o parte, unul din foarte puținele cuvinte rămase de la filistenii biblici: seren ”lider militar”:

”The term for „lords,” already mentioned (seren), can possibly be connected with tyrannos („tyrant”), a pre-Greek or Asianic word.” (Tenney, Merrill (2010), ”The Zondervan Encyclopedia of the Bible”, citat în subsolul wiki-articolului despre filisteni, https://en.wikipedia.org/wiki/Philistines)

Dacă ar fi un termen cu origine indo-europeană, ar putea reflecta PIE ser-2 ”to guard, watch over, support” (din care -cf. Pokorny- gr. ἥρως ”erou”), ori ser-1 ”to flow” (m.irl. sirid ”wanders, haunts, plunders, demands”).

Atrage atenția și termenul (intrat în latină) surēna ”among the Parthians, the name of the highest dignitary in the State next to that of the king, the grand vizier” (latinlexicon.org)

” ‘Surena’ remains popular as a name in Iran. ‘Surena’ is the Greek and Latin form of Sûrên or Sūrēn. As ‘Suren’, the name remains common in Armenia. Suren means „the heroic one, Avestan sūra (strong, exalted).” ” (https://en.wikipedia.org/wiki/Surena)

În română anticul Suren ar fi dat *Șurean, coincizând cu numele actual al munților în care se afla centrul politic al statului dac clasic. Acest fapt, care m-ar fi entuziasmat acum câțiva (mulți) ani, nu-mi spune mare lucru acum.

Sura (posibilă variantă a lui Zura, după I.I. Russu) și Surus există și în onomastica dacă.

Să mai notăm presupusul etnonim (dacic?) *serri (din ”Serrorum montes” -la Ammianus Marcellinus).

3 comentarii »

  1. Până nu dovedește cineva dacă sunt autentice, tăblițele astea rămân niște artefacte ciudate. Eu cred că-s falsuri. Ce nu-mi inspiră încredere așa superficial, la o primă vedere, este stilul rudimentar și lacunar cu care au fost alcătuite. Știe cineva dacă apare măcar trei cuvinte dacice pe care le știm și le-am putut proba cât de cât? kARAMBOS de exemplu.

    Văd că personajul bărbos din centru își are denumirea și titulatura în partea de jos, pe mijloc: ΣΑΡ ΜΟΓΑΤΩ ΔΑΒ ΣΚΥΤΤΥΕΤ, adică *sar (cap) mogato, dab (bun cf. sl.dobro?).

    „sorso (serina)” amintește de sansc. śīrṣá- n. `head, upper part’ din *k’ara-, *k’eras-, *k’rās- (head)… „upper head”

    Pe o tăbliță de plumb poți ștanța litere cu ușurință sau scijeli, creând texte destul de lungi și interesante dpdv istoric. Nu se întâmplă asta mai sus și mi se pare o inutilă pierdere de timp și spațiu. Dacă celților le lua eci de ani să învețe și să experimenteze pentru a deveni druid, cât oare le lua acestor daci să-și scrie istoria dinastică și să-și consemneze mitologia? Două sau trei fraze pe o tăbliță?

    Apropo, observ că în stânga, în josul tăbliței, apare cuv. *kosro. Acesta trebuia să aibă un t infix, corect?

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 26, 2016 @ 2:50 pm | Răspunde

    • ”Serina” este clar un cuvânt, în timp ce sorso este separat pe două rânduri (sor-so sau ayosor-so).

      Pentru regii geți nu știu dacă s-a descoperit alt titlu decât cel de ”basileos”.

      Mi-a atras atenția inscripția verticală de pe obiectul din dreapta (KI – BA).
      BA apare pe unul din zidurile de la Sarmizegetusa; mi se pare că Dan Oltean l-a interpretat ca prescurtare din ”basileos” (sau ”balus”?).

      Desigur, scrierea de pe tăblițe ar putea să fie pură invenție (niciun om serios nu ar nega posibilitatea).

      Comentariu de Roderick — Iulie 28, 2016 @ 1:40 pm | Răspunde

  2. Ce mi se pare interesant, pentru că găsesc și așa ceva în falsuri, este reprezentarea acelor două obiecte din mijloc, la stânga și dreapta acelui altar cu un vas mare grecesc de vin în mijloc. Îmi amintește de reprezentările unor arme antice are apare la câteva popoare indo-europene: http://www.bibliotecapleyades.net/electric_universe/thunderbolt16.htm
    http://humansarefree.com/2015/05/the-vajra-planetary-weapon-of-ancient.html

    Cred că anticii cunoșteau câteva tehnologii foarte avansate.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 26, 2016 @ 3:04 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: