Istoriile lui Roderick

August 1, 2016

Hânsă

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:13 pm

hî́nsă f., pl. e (vsl. *honsa, pradă, tîlhărie, d. germ. hanse. V. hansă). Trans. Buc. O hînsă de ploaĭe, o bură de ploaĭe, o ploaĭe scurtă. O hînsă de casă, un dor de casă, o nostalgie (Dac. 3, 705).” (Scriban, dexonline.ro)

După Dicționarul de arhaisme (2002) e vorba de două cuvinte diferite, ceea ce e și părerea mea.

Hânsă ”dor, nostalgie” ar putea avea la bază vb. lat. anxiō ”to make uneasy or anxious” ori adj. anxius, anxia ”distressed, solicitous, uneasy, troubled, anxious” (PIE anĝh- ”narrow). Altă posibilitate (?) ar fi un derivat într-o limbă satem din PIE ank-1 ”need, necessity” (gr. ἀνάγκη ”nevoie, constrângere” -rom. ananghie, din ngr.), sau mai degrabă din PIE  ā(i)ĝh- , īĝh-”to need” (av. āzi-š ”desire”, āza-š ”striving, zeal”; v.rom. *în(d)ză?). 

Pentru sensul de ”ploaie scurtă” am ceva mai puține idei. Poate din PIE u̯es-3 ”wet”, cf. engl. ooze, oprus. wasulun ”ploaie”; î.a.c. am fi avut un vechi rom. *vânsă (?).

În ambele cazuri cuvintele nu au de-a face cu germ. hanse.  

OHG hansa „military troop, band, company”, gotic  hansa „troop, company, multitude” ar putea corespunde (?) cu numele tribal getic Sensii/Siensii.

Anunțuri

7 comentarii »

  1. Hânsă ”dor, nostalgie” ar putea fi coradical cu gr.nostos (IE *nes : gr.νέομαι ‎/néomai, “to go or come back”), dar cel mai probabil vine din lat.anxia, deși parcă nu se potrivesc sensurile. Dorul, nostalgia sunt senstimente mai pașnice, mai molcome decât anxietatea.
    https://en.wiktionary.org/wiki/nostalgia#Etymology
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BD%CE%AD%CE%BF%CE%BC%CE%B1%CE%B9#Ancient_Greek

    Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2016 @ 2:12 pm | Răspunde

    • Sensul lat. anxia poate suferi o mutație (îac ușoară!). Ce să mai zic de „a dezmierda”?

      Comentariu de Roderick — August 1, 2016 @ 2:17 pm | Răspunde

    • De obicei conceptul acesta vine de la un radical cu sensul lipsă, golătate. Mă gândesc la rad. *wen- “to lack, be empty; to strive, to wish for, to love “ din *h₁weh₂- “to leave, abandon, give out “.

      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%81weh%E2%82%82-

      Dacă lingviștii au dreptate, am moștenit arh.vântă (lat.vanitas) din latină, pe lângă altele: a (se) dehoca (Mold.) dihoca, (Trans.) devocă, a dehuca (*devocare). A dăvoca este sigur latin.

      Dacă am eu dreptate, avem un cuvânt traco-dacic pe linia morfemului ce dă lat.vido, divido (“to separate”), cf. PIE *h₁weydʰ- („to separate”). http://www.etymonline.com/index.php?term=widow&allowed_in_frame=0

      Hânsă ar putea fi un participiu pasiv perfect dintr-un verb dacic *vend (*h₁weydʰ-), așa cum e lat. morsus față de verbul mordere.
      Același radical cred dă alb.vend (place, location, plot of land; vezi și etim.codrului= plot of land, piece of bread; steep mountain/forest) și vendos (to decide), vendim (decision).
      În trecut am propus și arh.vândăgi sau top. Vedava (Tyras) și mi-am exprimat niște dubii privind explicații formării verbului a vindeca.

      PS: Tyras (Vedava) și tyrageți amintește oarecum de Sl. tĕrjati „a despărți”, de unde se presupune că avem verbul a înteri (var. întiri; poteră). Într-un fel subtil, este logică chestia asta pentru Tyras/Vedava ca așezare insulară; poate Tyras chiar însemna insulă, insulari.
      Mă gândeam adineauri la ipoteza de a avea un trib nord-tracic care se retrage pe antica insulă Peuce în timpul invaziilor cimeriene. Aceștia ocupă jud.Tulcea, dar nu știm care-i soarta marii insule Peuce, un loc perfect de refugiu, sau a celorlalte insule azi colmatate; sunt sigur că erau mai numeroase în antichitate.

      Un astfel de grup putea emigra pe Nistru/Tyras în sus dând numele lor râului. Dacă nu mă înșel, un autor spunea că aceștia ajung până la izvoarele Nistrului, dar nu știm mare lucru de interiorul Moldovei. Oare nu era stăpânit de către carpi și caucoensi?

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2017 @ 6:15 pm | Răspunde

  2. Nu ai dat acum toate sensurile lui hânsă așa cum ai făcut în comentariile despre hanț(ă) aici: https://hroderic.wordpress.com/2010/09/03/mistret/
    „hấnsă, -e, s.f. – Grup de oi despărțite de turmă (Morariu 1937: 146). – Et. nec. (MDA).

    Mai demult mă gândeam la hanț și hânsă prin prisma radicalului care a dat lat.ēnsis (sabie), adică începe cu un sens de „tăiat”, apoi „scurt, de scurtă durată” ca sensurile intuite din cuvintele de mai sus. Idem pentru rom.scurt/eng.short https://en.wiktionary.org/wiki/short#Etymology
    https://en.wiktionary.org/wiki/ensis
    https://en.wiktionary.org/wiki/%E0%A4%85%E0%A4%B8%E0%A4%BF#Sanskrit

    Ca fonetism trebuie să avem grijă la acest „h”, uneori poate proveni din v (reg.hândauă), alteori e protetic. Când un cuvânt se termină cu s (uneori avem și var. cu ț; ex: bârță și bârsă; cursă = alb.kurth) și avem măcar vagi indicii că e dacic, ar trebui să vedem dacă nu cumva era o africată în original, adică aveam o temă cu terminație -tja.
    AȘA ERA DISCUTAT DACICUL CURSĂ ÎNTR-UN NR. AL REV.DACOMANIA.

    proto-dacic *(h)antja ?

    Comentariu de Sorin5780 — August 2, 2016 @ 8:36 am | Răspunde

    • O hînsă de casă, un dor de casă, o nostalgie (Dac. 3, 705).

      Dacă-mi aduc bine aminte, era și un lat.ānsa (toartă < *h₂emseh₂ “handle” < *h₂em- “to grasp”) pe care l-am pus drept coradical al *dacicului hânsă (ambele sensuri). Am mai dat peste o variantă apropiată fonetic de *h₂em- , dar cred că-i același morfem primar: *h₂en- (“to draw water”).
      https://en.wiktionary.org/wiki/ansa#Latin
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/un%C3%BE%C4%AB

      Hânsă cu sensul de ”dor de casă, nostalgie” are acum sens prin acest radical *h₂en- dacă ne gândim că inițial, probabil că semnifica atracție puternică spre ceva. Oare putem reconstrui un proto-dacic *h₂ensis sau *h₂ensa?
      Sinonim al lat.ānsa : https://en.wiktionary.org/wiki/ampla#Latin

      Aș vrea să-mi dau seama ce fel de afix derivativ cuprinde acest rad. raconstruit *h₂emseh₂ (“handle”)! E cumva aceeași terminație care se regăsește în alb. besë, pasë (*patśiā. property, possession, tenure) sau arh.învis (înv. înviat)?

      Dacă nu mă înșeală memoria ar fi terminația (masc.) *-sis, (fem.)*-sia (variabilă pentru *-tis, *-tia) care formează substantive din verbe. https://en.wiktionary.org/wiki/-%CF%83%CE%B9%CF%82#Ancient_Greek

      În lexicul nostru apare și ca [-s] și ca [-ț]: cursă (var. curță), bârsă (bârță), cioarsă, *cață (din lat.captiāre cf. der. capțios?)

      PS: s-ar putea ca și hândauă, hândău să fi însemnat ''val de apă'' inițial, cf. lat.unda sau proto-germ.*unþī (eng.ithe).

      Comentariu de Sorin5780 — August 7, 2017 @ 11:17 am | Răspunde

  3. Hânsă ”dor, nostalgie”

    Înainte vreme mă îndoiam că dorul nostru e latin. Oare nu avem același rad. *dor- de care vorbea Ion Toma?
    comentariul 3: https://hroderic.wordpress.com/2009/10/13/dorna/
    La fel ca rad. *nes, ce dă nostalgia, și dor se putea forma ca o întoarcere metaforică spre casă..un dor. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/nes-

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 18, 2017 @ 6:23 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: