Istoriile lui Roderick

August 4, 2016

-sara

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:26 pm

Se consideră că terminația -sara din numele localităților dacice Germisara, Deusara indică un hidronim (”thrak. ON Germi-sera `Warmwasser’ ” -Pokorny, PIE ser-1  ”to flow”, cf. v.ind. sará- `fluid, liquid; going, moving’ etc.). Lingviștii par să împărtășească toți (?) această părere.

De cealaltă parte a ”baricadei” să notăm ideea lui @Sorin (comentariul 9 la https://hroderic.wordpress.com/2011/08/23/crasna-si-frumoasa/), care leagă -sara de PIE k̂er- ”head” (cf. semantismului lat. caput ”izvor”, engl. head (of the fountain) ).

Observ că toate denumirile geografice cu terminația -sara sunt de fapt nume de localități, nu de râuri sau izvoare (acestea sunt doar presupuse). Pentru Antisara tracică, iată etimologia oferită de I. Duridanov:
”Antisara (Steph. Byz.) – a town and a port of the tribe of Dateni in the region of the lower course of the Struma and Mesta rivers, near the modern town of Kavala. The name is explained from ant(i) ‘against’, compare with the Old-Ind. ánti ‘opposite, nearby’, the Lith. añt ‘towards, against’, the Toch. ant ‘through’, the Greek antí ‘against, in front of’ + sara ‘a flow’, the Old-Ind. sara ‘river, stream’, the Pol. river name Sara, from the IE *sor, Old-Pruss. Sarupe, Latv. Sarija. Its structure can be compared with the Lithuanian place names Añt-alksne (:Aksnas, a lake), Añt-ilge (:Ilgs, a lake), Ant-liede (Lieds, a lake).” (http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_4a1.html)

Nu cumva -sara indică în principiu un nume de localitate, ca și geto-dacicul -dava, tracicele -para, -bria etc.? Doar ca ipoteză de luat în calcul.

De fapt nu e sigură nici forma -sara. Variante ale denumirii Germisara sunt Germizirga, Germigera, Germizera, Zermizirga. (v. https://en.wikipedia.org/wiki/Germisara_(castra) ).

Dacă -sara este de fapt -zara sau -zera, ar putea proveni din PIE ĝher-4to gripe, grab, enclose” (cf. v.gr. χορός ”dance floor”). P.d.a.p.,  -sara ar putea reflecta ser-2 ”to guard, watch over, support” (o formă rotacizată din sel-1 ”dwelling” -cf. slav selo ”sat”- este totuși improbabilă).

Pentru Deusara, localitate neidentificată în Apuseni, prima parte a numelui ar putea fi cf. Deultum (Develton), oraș în Tracia, după I.I. Russu din *dh(e)u̯el- ”a tulbura; apă tulbure, mocirlă”, PIE dheu-4 ”to reel, dissipate, blow”. Ar putea fi însă și din dheu-1 ”to run”, sursă a unor hidronime. În legătură cu acest radical m-am gândit mai demult la Deva, numele unui pârâu din Apuseni și Valea Devii, un pârâu dispărut care curgea pe teritoriul orașului Deva.

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Zermizirga ar putea sugera că dialectul dacic respectiv sau al tracilor colonizați acolo (de ce nu?) căpătase trăsăturile dialectului aromân și al albanezei. https://hroderic.wordpress.com/2016/09/06/dacii-si-romanii/
    Încep să mă întreb dacă nu cumva grupul Padea – Panaggiurski Kolonii vine din sudul Dunării cu aceste tendințe lingvistice, dar nu reușește să schimbe substanțial limba, dar pe alocuri, unde capătă preponderență (cetăți și așezări aproape urbane, puteau numi sau redenumi după dialectul lor.
    Limba aromânilor (Moesia Superior și Panonia) păstrează probabil niște chestiuni specifice dialectului daco-moesic din Dacia Aureliană și emigrează spre sud împinși de slavi și maghiari.
    Ca o curiozitate, mă întreb zilele astea dacă nu cumva Sarmizegetuza, notată drept Zarmizeghetuza (tracic Zermizeghetuza) la Olteanu, nu vine cumva dintr-o formă dialectală a acelui grup, Padea – Panaggiurski Kolonii, iar adjectivul de bază ar trebui să fie dacicul *germi
    Fără îndoială că odată pus accentul pe prima silabă, ar fi sunat *gjarmă (*zarmă sau *dzarmă în dialect)

    http://www.enciclopedia-dacica.ro/?option=com_content&view=article&id=724&Itemid=392

    Nu cred că-i un accident faptul că dialectele românești sudice prezintă aceste particularități de grai arhaice, că au păstrat simboluri și credințe dacice legate de balauri protectori, ge este dze, z mai mult sub forma dz și chiar un vocabular ante-romanic mai bogat pe alocuri.

    Încă o chestiune. Moesii erau faimoși pentru lupta corp la corp, dacă-mi amintesc eu bine. Cuțitul cu lama curbă din Asia de sud era apanajul acestui tip de luptă: karambit și khukri/khukuri

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 14, 2017 @ 8:37 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: