Istoriile lui Roderick

August 31, 2016

Fluierând

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:24 pm

fiștigoáie s.f. (reg.) 1. fluier din nuia de salcie; fofează, drigană, flișcoaie, țicnal. 2. băț mic.” (DAR 2002, dexonline.ro)

Un sinonim latin pentru sensul nr. 1 este fistella ”a little pipe” (dim. al lui fistula  ”a pipe, tube, water-pipe; a reed-pipe, shepherd’s pipe, pipes of Pan (of reeds differing in length and calibre)” -latinlexicon.org)

Probabil că fiștigoaie s-a format prin încrucișarea unui *fișteală moștenit din latină cu alt cuvânt.

Interesant este drigană , pe care l-am întâlnit doar în această definiție cu sensul de fluier. Altfel, e menționat cu senul de ”bivoliță” (în Transilvania sudică). Amintește de drâng (drâmbă, instrument muzical), despre care am mai vb. în articolul https://hroderic.wordpress.com/2012/10/09/trantor-draghici-si-drang/ (PIE dher-3 ”expr. (to purr, murmur, etc.)” ?)

Cu aceeași terminație (sufix expresiv?) -goaie este

pițigoáĭe f., pl. tot așa saŭ (d. pițigoĭ). Trans. Tilincă făcută din cotoru frunzeĭ de bostan orĭ din pană de gîscă orĭ din salcie. V. bîzîitoare și piscoĭ.” (Scriban, dexonline.ro)

pițigoáie, pițigói, s.f. (reg.) 1. fluieraș de salcie făcut de copii; tilincă. 2. figură de lemn așezată decorativ pe casele țărănești; sperietoare de păsări așezată prin copaci.” (DAR 2002, dexonline.ro)

Scriban observă corespondența dintre pițigoaie și (slavul) piscoi; am putea avea în pițigoaie un cuvânt autohton (?) din aceeași rădăcină IE ca și vsl. pisku ”fluier” (PIE peis-2 ”to blow”; v.ind. piččhōrā ”fluier”). Pițigăiat poate deriva de aici, ca și numele păsării pițigoi.

Să menționăm și asemănarea aparentă -și probabil irelevantă- cu it. pizzicato (”Italian pizzicato „plucked,” past participle of pizzicare „to pluck (strings), pinch,” from pizzare „to prick, to sting,” from Old Italian pizzo „point, edge,” from Vulgar Latin *pits-, probably of imitative origin” -etymonline.com).

”A țiui/țâui” ar putea proveni din lat. tībia, tībiae , care are și sensul de ”a pipe, flute” (rom. *ție sau *țiă ?).

*

Se pare că fluierul cel atât de caracteristic păcurarilor români din Carpați nu intra în recuzita artistică a păstorilor geți de la Marea Neagră. Aceștia -după mărturia lui Ovidiu- cântau nu la fluier, ci la nai (asemenea grecilor la syrinx?); iar tuburile naiului erau lipite între ele cu smoală sau rășină (?):

”Sub galea pastor iunctis pice cantat auenis,
proque lupo pauidae bella uerentur oues.”

”The shepherd wears a helmet while he plays upon his pitch-cemented reeds, and instead of a wolf the timorous ewes dread war.” (Ovidiu, ”Tristia”, V. X.; trad. A.L. Wheeler)

Nici păstorii dobrogeni de azi nu cântă la nai; instrumentele tradiționale sunt fluierul, tilinca, cavalul, cimpoiul (v. http://www.info-delta.ro/traditii-in-dobrogea-28/instrumente-muzicale-traditionale-pastorestic-de-suflatc-din-dobrogea-453.html). Probabil că tradiția naiului getic a dispărut cu totul, ca și numele getic (și grecesc) al Dunării, Istros. În Țările Române naiul pare să fie atestat doar din secolul al XVII-lea, având origine orientală (etimologic, din tc. nay, ney, pers. ney ”trestie”).

În ceea ce privește instrumentele muzicale ale aromânilor, situația prezentată de specialiști e cu totul stranie:

”Armânii nu foloseau instrumentele muzicale, cei care au avut un rol important în muzica instrumentală balcanică au fost ţiganii.”

”Muzica armânească în forma ei originală nu e o muzică instrumentală, iar ceea ce este mai caracteristic este modul de a se cânta în grup fie omofonie (tehnica în care o voce predomină, iar celelalte o acompaniază), eterofonie (devierea vocilor mai multor cântăreţi care improvizează aceiaşi melodie) sau polifonie (arta suprapunerii armonice a mai multor voci, fiecare păstrându-şi în ansamblu individualitatea melodică).”

(http://www.aromanii.ro/arte/muzica.html)

1 comentariu »

  1. Sensul 2 al lui ”fiștigoaie” poate fi datorat unei confuzii cu fușt/ fuște (< lat. fústis, ”băț, cĭomag” -Scriban).

    Comentariu de Roderick — Septembrie 2, 2016 @ 7:16 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: