Istoriile lui Roderick

Septembrie 7, 2016

Oarba

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:23 pm

oárbă s.f. sg. (reg.) fugă nebună.” ( DAR(2002), dexonline.ro)

oarbă f. fugă nebună: la oarba, la oarba ! AL. [Cf. a alerga orbește].” (Șăineanu, dexonline.ro)

Să fie de fapt un cuvânt cu origini autohtone, din PIE er-3 , or- ”to move” , or-u̯o- ”hurry”, cf. v.ind.  árvan– ”rush, hurry”, numele râurilor Erve, Arvo? O rădăcină înrudită este rebh-1  ”to move, hurry” (MHG  reben ”move, stir”; după unii lingviști, numele antic al Jiului, Rhabon).

8 comentarii »

  1. La radicalii ăștia mă gândeam mai devreme pentru a explica s. roabă, deși, oficial cred că este o resemantizare a lui rob (f. roabă), persoană luată în captivitate (și folosită la munci grele). Sper că nu-i vreo amintire a ceva ce am spus sau a propus altcineva mai demult!
    Mi-a rămas întipărit pentru că reciteam lista de cuvinte „poroșcovene” cu acel furic (roabă): https://countrysideromania.files.wordpress.com/2013/10/dictionar-voloh-roman.pdf

    Dacă furic era latin putea fi coradical cu eng.barrow / Wheelbarrow (proto-germ.berana), dar morfologic nu se potrivește cu lat.ferō ‎(present infinitive ferre) https://en.wiktionary.org/wiki/fero#Etymology_3
    https://en.wiktionary.org/wiki/barrow#English
    https://en.wikipedia.org/wiki/Wheelbarrow

    Trebuie să fi avut și dacii un tip de roabă (tărăboanță), măcar una preluată de la grecii care ajutau la multiplele lucrări ale sistemului defensiv. He surmised that wheelbarrows were not uncommon on Greek construction sites for carrying moderately light loads.

    Roaba se numea pabo în latina antică. Nu-i nimic asemănător lui „furic” în limbile din jur, dar mă gândeam la alb.byr (to carry out, to perform, to execute).

    Credeam că a zis ceva despre roabă în dreptul discuției despre traversa numită cosoroabă (var. costoroabă), dar nu-i aici: https://hroderic.wordpress.com/2015/01/20/cosoroabe/
    Știu sigur că am zis ceva și despre castăn(dulap) și de roabă.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 7, 2016 @ 4:04 pm | Răspunde

    • ”roabă ‘wheelbarrow’. One of the of the most obscure forms in Romanian. Definitely an indigenous form, derived from a root *rob- with the reconstructable meaning ‘round, wheel’, probably the same root as in răbda (see). If so, an archaic Preie. element from *R-B- ‘round, to curve, to bend’. The Neolithic people
      of Central and Southeast Europe did know the wheel, and wheelbarrow was their usual construction device. Nevertheless the cart and domesticated horse were brought by the Indo!Europeans. • Intervocalic b is normal in an indigenous element.” (Sorin Paliga, ”Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”)

      Dacă spun de ex. ”roaibă”, are b intervocalic și este de origine latină, cf. tuturor dicționarelor:

      ”róib (róibi), adj. – Șarg. – Mr. aroibu. Lat. rubeus (Cipariu, Elemente, 72; Pușcariu 1473; REW 7408; Graur, Rom., LV, 472), cf. v. it. robbio (v. sard. rubiu), prov. roi, fr. rouge, cat. roig, sp. rubio. Din rom. provine mag. rojb (Edelspacher 21).” (DER, dexonline.ro)

      Comentariu de Roderick — Septembrie 7, 2016 @ 5:01 pm | Răspunde

    • Despre fr. fourgon (=furgon) se zice că provine dintr-un lat. popular *furicō:

      ”Originally from Vulgar Latin *furicō, furicōnem, from *furicāre, from Latin furō ‎(“I steal”).” (wiktionary)

      ”Attesté [1] en judéo-français sous la forme forgon dans les gloses de Rachi ; d’un latin populaire *furico, -onis dérivé [1] de *furicare (« fureter »), du latin furari (« voler »), de fur (« voleur » → voir furet).” (fr.wiktionary.org)

      ”furic” ar putea fi legat de aceste cuvinte

      Comentariu de Roderick — Septembrie 7, 2016 @ 5:12 pm | Răspunde

    • costoroábă, costoroábe, s.f. (reg.) 1. teleagă de un cal. 2. cocioabă.
      costoroabă f. 1. Mold. V. cosoroabe: copacu cela-i bun de costoroabe CR.; 2. cocioabă. [V. cosoroabe]

      E un reg. foarte interesant, probabil un determinant și un subiect, dacă reușim să le tălmăcim corect cu alte exemple din reg.noastre și cuvintele baltice, albaneze. Chiar și cel cu sensul bârnă lată cu variantele sale costoroabă/cosoroabă fac o trimitere la două discuții mai vechi despre doi radicali, probabil înrudiți. *keh₂id-, *kh₂eyd- ‎(“to cut, hew” codru; „costrăș”) și *ḱes- ‎(“to cut, cut off, separate”; coasă, cosor; lat.castus, castrum, etc.).
      Probabil veniți din morfemul *(s)keh₂i-, *(s)keih₂- ‘to beat, cuff, poke’> Latin caio ‎(“to cut, hew”, caelum- chisel), kij , qij ‎(to cut, hew, weed)
      ‘Om fi moștenit și noi ceva în acest sens? costrei, a costrușa, costrăș, costișă (?), custură(?), cosoroabă/cosor (cal bătrân, slab, slăbănog; ac. semantism ca lit.skystas sau alb. hollë (thin, slender)> *(s)kel- „a tăia”< rom.scaloi).

      https://en.wiktionary.org/wiki/caedo
      În limbile baltice *keid ia sensurile de slăbuț, pur, curat; frumos. *skaedtas = skaistas – let. skaistais ("the beautiful; definite form of skaists";
      NP traco-dacie: Damanais, Dekinais, Diernais, Thiais.
      https://en.wiktionary.org/wiki/skystas
      http://etimologija.baltnexus.lt/?w=skystas

      let.skaidra https://en.wiktionary.org/wiki/skaidra
      Mai demult mă gândeam tot la rad. ăsta pentru coisstoboci/cistoboci IE *kaidtas – dacic kaissta, *koissta – "pure". Ce belea ar fi fost să avem și un dacic *coist sau *cost cu sensul "pur, curat"! :) Trecem peste faptul că ar fi fost dat drept latinism (castus)

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 17, 2016 @ 8:38 am | Răspunde

  2. robuí, robuiésc, vb. IV (reg.) a opări, a fierbe tortul. https://dexonline.ro/definitie/robui

    Așa cum am punctat în alt comentariu, procesul fierberii este numit după radicali care la origine exprimă mișcare.
    alb.valoj = a fierbe
    alb. avuloj și toate derivatele de care discutam mai demult.
    rom.a undui (a fierbe; var. undeza, îndeza)

    Iar ultimul ar fi verbul alb. ziej „a forfoti/a fierbe înăbușit, a (se) fierbe, a da în clocot, tocană, efervescență” pus de „limbuți” și zjarr/zjarm (foc) sub radicalul *gʷher(m) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/g%CA%B7%CA%B0er-

    În link au mai pus o formă veche, fără explicație, zien. Eu cred că radicalul acesta se înrudește sau chiar provine din morfemul *gʷī ‎(“to live; lively, quick”), din care am moștenit și noi a jimi (forfoti, colcăi, etc.*giumi/*jiumi?), jimesc (fierb), a îngeni (a fierbe), îngeneală (Olt. înv. reg.- apă de opărit rufele), Jiu, juvete (*giuvete), giuvală, jivină/juvină (*giuvină), etc. https://hroderic.wordpress.com/2009/10/15/genucla/
    https://dexonline.ro/definitie/jimi
    Dacă limba dacilor ar fi durat, trebuiau să inventeze litera č și ğ.

    Deci robui trebuie pus în familia lexicală a râmboiului (*rumbonju?), râmbocire, trac Rumbodona și altele: caporemă(*remă fiind probabil coradical cu NP Remaxos, Romula, Romaest, Romulus, hidronimul Rumen, Rumon < *lat.ruo- flow)
    alb.rrebe, rrebesh (downpoor),
    rribë „furtună, vânt, cascadă, torent”
    Kurdish: ro, robar ‎(“river”)

    În albaneză sunt mai mult mai numeroase derivatele semantice ale rad. *er-, *or- "to move": rrjedh, ardhje, re (nour), resh, etc.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 8, 2016 @ 10:20 am | Răspunde

    • dialectul arbăreș: zienj = to cook
      alb. standard: ziej to boil
      Avem și noi o terminație verbală -eni, -ăni; mă întreb ce-i cu ea, de unde vine? Uit mereu că terminația alb. -oj sau ej era de fapt -onj și -enj.

      Exemplu potrivit pentru două discuții separate, una ar fi derivatele radicalului ăsta foarte diversificat la traco-iliri, iar a doua pentru că avem încă un tipar mental (dacă mai era nevoie) pentru verbul a trăi (a via, a dura):
      rroj (I live, I exist, I last) – arbăneș rronj < proto-alb. *rē-

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 10, 2016 @ 8:31 am | Răspunde

  3. ”Roabă” ar putea corespunde și cu gr. rhombos ”spinning top, maghic wheel used by sorcerers; a spinning motion”, ”” from rhembesthai „to spin, whirl,” from PIE *wrembh-, from *werbh- „to turn, twist, bend” ” (etymonline.com)

    Ar fi plauzibil î.a.c. un *roambă, dar dispariția lui m nu e chiar ușor de explicat.

    În dicț. lui Pokorny, rădăcina este u̯er-3, u̯er-p-, u̯r-ep- . Un autohton *roapă ar elimina din toate pdv problema lui b intervocalic, fiind apoi ușor de asimilat prin confuzie lui ”roabă”.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 8, 2016 @ 8:55 pm | Răspunde

    • https://en.wiktionary.org/wiki/rrib%C3%AB
      rribë „gale, wind; waterfall, torrent” < Proto-Albanian *wribā, from Proto-Indo-European *uerb(h)- 'to turn, to bend'. Close to Lithuanian virbas ‎(“rod, birch-rod, twig”), Slavic* vьrba 'pussy-willow'… rom.vearbă.

      E posibil ca și dacica să aibă o asimilare consonantică similară albanezei privind *wr, deși am observat că mai multe limbi elimină pe *w când se află alipit de o consoană, nu numai greaca sau latina. Dă o căutare *wr pe site-ul respectiv de radicali.

      CASE IN POINT: Inscriptions from Aegean Thracia mention “the great god” Rincaleus (or Ringaleus), whose name may be translated as ‘quick, adroit’ from the IE *urngh-, from the IE verb *urengh-, in the Greek rhimpha ‘quickly, skillfully’, the Old-HighGerman (ge)ringi ‘light’, the Middle German (ge)ringi ‘light, quick, quickly preparing’.

      E posibil ca uneori să fie un prefix primar?

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 9, 2016 @ 6:10 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: