Istoriile lui Roderick

Septembrie 25, 2016

A se băsărăbi

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:43 pm

basaráb n., pl. urĭ Est. Boală a merelor, perelor, pepenilor, castraveților și bobițelor de strugurĭ și care consistă într’o întăritură ca un ciot în carnea poameĭ.” (Scriban, dexonline.ro)

băsărăbésc v. tr. (d. basarab). Est. Îmbolnăvesc de basarab. V. refl. Merele s’au băsărăbit. Pop. -ghesc.” (Scriban, dexonline.ro)

Legătura dintre acest basarab și antroponimul Basarab este improbabilă. M-am gândit la posibilitatea unei paralele semantice cu ”mărin”,

mărín s. n. – Balonare, meteorism la oameni și la animale, atribuit de credința populară faptului de a fi uitat de sărbătoarea de Sf. Marina (17 iulie). De la Marina.Der. marini, vb. refl. (Bucov., a suferi de dureri de burtă).” (DER, dexonline.ro),

boală purtând numele unui sfânt a cărui sărbătoare nu e respectată. Dar în cazul lui basarab, Sf. Dimitrie Basarabov (27 Octombrie, ”fratele lui Sâmedru”) nu pare să fi intrat atât de mult -cu numele de Basarabov- în tradițiile populare. Cuvântul e răspândit în estul României (după Scriban); o altă variantă explicativă ar fi că boala numită astfel provine (?) din Basarabia.

N-am reușit să identific (dintre mai multe) nici despre ce boală anume e vorba, pentru a stabili corespondențe cu denumiri ale ei în alte limbi.

În limba română posibile asemănări există cu

bezerei m. pl. încrețitură din corpul animalelor. [Tr. bezer; cf. gr. MESÁRAION, mesenter].” (Șăineanu, dexonline.ro)

bezér s. m. – Intestine, prapur. – Var. bezereu, bezărău,bizer; beiser, s. m. (arg.) carte de joc de două puncte; băzărău, s. n. (guler de cămașă sau bluză, încrețit). Gr. μεσαραιον, probabil prin intermediul vreunei forme sl.; cf. pol. bryže „tiv încrețit”, rut. brižja „intestine” (DAR; Scriban), rus. bryži „fragă”,brižeika „intestine”. Pentru asocierea sensurilor de „intestine” și „guler încrețit”, cf. și fr. fraise.”  (DER, dexonline.ro)

*

Dacă rădăcina cuvântului ar fi arhaică (tracică), în lb. tracă fiind atestată alternanța fonetică b/m, m-aș gândi la originea ei în PIE  *mos-  ”sore (on skin)” (starling.rinet.ru), care ar fi originea comună a engl measles (=germ. Masern) și rus. мозо́ль ”bătătură, calus”. Tot aici și OHG masar, masur ”excrescență noduroasă pe copaci”, ceea ce în română se numește -remarcabil- măzănaie.

Fără ”problema” alternanței b/m, origini îndepărtate posibile ar putea fi PIE b(e)u-2 ”to swell, puff”, bhā̆u-1  „to hit”, bed- ”to swell”, bhedh-1 ”to pierce, dig” ( -di- trecând în z), bhenĝh- „thick, fat” ș.a. N-am găsit însă niciun corespondent posibil al cuvântului.

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Cred că trebuie reconstituit un *băsărab în acest caz. Un derivat cu sufixul -ab, -ob (var. -omb, -âmb, -âmbă), altfel eu n-am maii întâlnit până acum un prefix verbal -bi.
    E interesant că acest sufix, deși se spune că nu dă prea multe derivate în albaneză, pare mai bine reprezentat în dacică.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2017 @ 10:05 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: