Istoriile lui Roderick

Septembrie 30, 2016

Borbolatița

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:09 pm

Un obicei păstrat în câteva sate din județul Alba; ritualul are loc la sărbătoarea Sf. Gheorghe sau -dacă data Paștilor cade după Sf. Gheorghe- în primele zile după Învierea Domnului.

Preşedintele Asociaţiei „Limbeni”, Dorin Bucur, povesteşte că obiceiul este extrem de vechi, fiind reînviat în ultimii ani cu sprijinul asociaţiei.

„Obiceiul începe după-amiaza, când ceata de ficiori se adună în capul satului şi aleg pe cel care urmează să fie «borbolatiţă», apoi îl îmbracă în frunze de soc. Se formează alaiul care umblă prin sat de la o casă la alta, cântând un cântec ritual: «Doauă oauă şi mai doauă/ şi găina să se oauă/ ia mătuşă cratiţa/ udă Borbolatiţa, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul-bărul / peste tot poporul./ Să pornească ploile, / să curgă şiroaiele / să umple pâraiele. / să ude pământurile / să sporească grânele / să umple pătulele. / Doauă oauă şi mai doauă/ şi găina să se oauă/ Două ouă şi slănină/ şi-un ciubăr cu apă lină». Tinerii bat din palme, iar Borbolatiţa joacă un dans săltăreţ”, explică Dorin Bucur.

El spune că, în timpul jocului sau după terminarea lui, este obligatorie udarea cu apă a Borbolatiţei ori a întregului alai. Borbolatiţa are în mâini un par lung cu frunze de soc în vârf, pe care îl foloseşte pentru a-i atinge pe cei care încearcă să-l ude şi care, odată atinşi, trebuie să intre în alai.”

(sursa: http://www.mediafax.ro/social/borbolatita-obicei-de-sfantul-gheorghe-care-celebreaza-reinvierea-naturii-pastrat-in-alba-foto-14142244)

În întregul ritual frunzele de soc par să dețină un rol foarte important. E posibil ca, etimologic, chiar numele obiceiului să fie legat de o veche denumire a socului, cf. barbură ”călin, Viburnum opulus”).

bárbură (-re), s. f.1. Sărbătoare a sfintei Barbara. În această zi se obișnuiește să se ungă fața copiilor cu miere, zahăr sau cu suc de fructe de călin pentru a-i feri de vărsat. – 2. Plantă, călin (Viburnum opulus). Lat. Barbara (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 191). Cuvîntul și obiceiul, de origine catolică, trebuie să fie relativ moderne. – Der. bărbura, îmbărbura, vb. (a ține obiceiul de ziua sfintei Barbara; a unge fața copiilor).” (DER, dexonline.ro)

Cum am menționat în art. https://hroderic.wordpress.com/2013/11/07/imbarburad/, barbură ar putea reflecta de fapt PIE *werb- ”a k. of bush” (starling.rinet.ru)/u̯er-b-u̯er-bh- ”to turn, bend” (Pokorny), cf. lat. verbena ”a leafy twig, olive-branch, sacred bough (of laurel, olive, myrtle, or cypress, borne by the fetiales” (latinlexicon.org; de remarcat rolul ritual, ca și în tradiția românească), dan. revling ”vuietoare, bobiță, Empetrum nigrum”, germ. Rebe ”viță, viță de vie”.

Toate exemplele de mai sus  sunt plante cu fructele sub formă de bobițe negre sau roșii (călin, vuietoare, viță de vie, soc). Tot aici am putea aminti burboană ”agrișă sau coacăză roșie” (Șăineanu).

După Scriban (dexonline.ro),

broboánă și borboánă (oa dift.) f., pl. e (rudă cu boabă,bobiță, ca cocolesc față de corolesc. și cu bg. bobonka, brŭbonka, bărbonka și dial. brobonka, id.; rut. bulĭbanka, beșică de apă). V. bobîrnac. Bobiță, grăuncĭor: acest geam nu e neted ci are broboane. Bubuliță. Picătură, bobiță: broboane de sudoare pe frunte. Trans. Agrișă. – Și burboană și brobință. V. zdroboneț.

O altă posibilitate (dar mai puțin probabil să fie așa) e ca ”borbolatița” să conțină o veche denumire a ploii (ploaie mare, ”cu bulbuci”). Poate cf. și engl. burble ””make a bubbling sound,” c. 1300, imitative” (etymonline.com). În română avem situația descrisă de Al. Ciorănescu:

bulbúc (-ci), s. m.1. Bilă, obiect rotund în general. – 2. Bășică. – Var. bolboc, bulburuș. Creație expresivă, în care par a se fi împletit două rădăcini diferite; una care exprimă ideea de „rotunjime” (bull-, cf. lat. bulla, bulbus), și cealaltă care imită zgomotul bulbucelii (blb, cf. bîlbîi).” (DER, dexonline.ro)

Oricum ar fi, Borbolatița include obligatoriu invocarea ploii; ramurile și frunzele de soc își găsesc similitudinea în boziile cu care sunt îmbrăcate ”Paparudele” (socul și bozul, Sambucus nigra, resp. Sambucus ebulus, sunt plante foarte asemănătoare, aparținând aceluiași gen botanic; bozul se mai numește ”soc mic”, iar socul ”iboz”).

Se poate remarca și asemănarea dintre ”borbolatiță” și porecla ”barbă-lată”, întâlnită și ca nume de familie mai ales în Moldova și Muntenia.

*

Părerea mea este că o rădăcină *barb-/ *borb- ”soc, boz, călin” este moștenită din substratul limbii române. Ea, însă, nu este atestată -din câte se știe- printre vestigiile limbii dacice. Din lista lui Dioscoride știm că dacii numeau socul seba; trebuie să fi avut, desigur, și alte denumiri.

S-a observat asemănarea dacicului seba cu lat. sambucus (din forma sabucus avem rom. soc), dar mai ales cu lit. šeivã-medis ”soc” -v. o analiză etimologică (în limba lituaniană) aici.

Dacă socul sau bozul ar fi fost și în epoca dacică atât de legat ritualic de ploaie (?), m-aș gândi la originea lui seba în PIE seib- ”to pour, rain, sift” (lat. sebum provine de aici). Dar este doar o coincidență. Ar putea fi însă (?) PIE sē(i)-3 ”to bind; strap”.

Anunțuri

6 comentarii »

  1. În legătura ceia lituaniană, e pus în mod clar urmașul bessicului asa – alb. ashë ‘Ilex aquifolium, Tussilago farfara (podbalul)’. Se potrivește cu transformarea lor clasică /s spre sh/, deci, încă o dată avem un termen tracic în albaneză. Cred că aceștia moștenesc un dialect tracic din centrul Balcanilor, nicidecum pe iliri.

    // As far as I know, the ancient sources has survived only one gloss that otherwise include besan language, ἀσᾶ (<* ἀσέα ), ie ἀκρόφυλλον 'donkey, rocking foot, foot; Tussilago farfara '. The latter gloss clear relationship with the alb. ashë 'donkey, rocking leg, foot (în original.. ashë 'asiliuko, arkliuko koja, pėda) ; Ilesc aequifoluim 'and such consistency is remarkable in phonetics and semantics. // http://etimologija.baltnexus.lt/?w=%C5%A1eivamedis
    https://en.wiktionary.org/wiki/ashe
    alb.ashe vine oare din radicalul *aḱ-, *h₂ḱrós ‎(“sharp”)? Denumirea greacă, ἀκρόφυλλον, cuprinde tema ἄκρος ‎(ákros), ''pointed, sharp'' și φῠ́λλον (frunză; plantă).
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CF%86%CF%8D%CE%BB%CE%BB%CE%BF%CE%BD
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%82%E1%B8%B1r%C3%B3s

    borbolină f. pop. ciomăgel: sări, măciuco ! dă, borbolino ! ISP. [Origină necunoscută].
    sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) adăugată de LauraGellner acțiuni

    Borbolatița ar trebui să însemne ciomăgirea/lovirea ritualică, la fel ca în procesiunea paparudelor. Nu reiese din articol că acest apelativ ar fi un nume obscur al socului, în schimb, reamintesc termenul ilir barba („swamp”, mlaștină; top. Metubarbis). Probabil că și acest verb, a îmbărbura (a unge), ar putea fi înrudit cu acesta sau, și mai bine, chiar cu acest gr. borboros (slime; mâzgă)
    slime = a moist, soft, and slippery substance, typically regarded as repulsive.
    http://www.stavacademy.co.uk/mimir/illyrian.htm

    gr.borboros (mud, filth; dung, mire), de origine necunoscută: http://biblehub.com/greek/1004.htm

    *barbura ar putea fi sucul unor plante, nu neapărat vreo mâzgă, o murdărie. Se poate să avem chiar un termen tracic în greaca comună (koine). Dacă îmi aduc bine aminte, radicalul era *bhar- sau *bhor-, deci în greacă am fi avut phosphor

    PS: să zicem că borbolatiță este o invocație pentru aducerea apelor, iar *borb sau *barb semnifica un fel de apăraie. Oare *latiță nu este aceeași terminație observată în numele strategiilor tribale daco-trace, potulatae, denthelatæ, etc. Nu că ar avea prea mult sens!
    comentariul 2: https://hroderic.wordpress.com/2014/04/16/potaissa-izvorul-sarat/
    Nu e nimic sigur până la urmă, dar în trecut am întrevăzut nu o temă în sine, ci mai degrabă o terminație de plural definit, identică practic cu alb. -at(a).

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 26, 2016 @ 7:47 pm | Răspunde

    • Borbolatița este personajul îmbrăcat în frunze de soc, e foarte probabil o personificare a arbustului. Denumirea nu se folosește în legătură cu parul pe care îl poartă în mână (și care are de asemenea frunze de soc în vârf).

      ”borbolină” ar putea fi legat de borboánă (=băț cu măciulie?); ar putea coresp. și cu let. virba, virbs ”băț”, rus vérba ”ramură de salcie”, din aceeași rădăcină ca lat. verbena ( u̯er-b- , u̯er-bh- ”to turn, bend” -Pokorny).

      Comentariu de Roderick — Decembrie 28, 2016 @ 9:18 pm | Răspunde

    • P.S. Sunt curios dacă în albaneză ashë înseamnă într-adevăr și podbal (Tussilago farfara). I. Duridanov nu îl menționează la bessicul asa. Cum apare în dicționarul lui V. Orel? (am încercat să caut, dar deocamdată ce găsesc pe net e ilizibil)

      Părerea mea despre cuvânt e într-un articol imediat mai sus.

      Comentariu de Roderick — Decembrie 28, 2016 @ 10:00 pm | Răspunde

      • N-am găsit în cărțile lui Orel ashë (podbal), dar sunt multe omisiuni .. și chiar greșeli în scrierile lui. Sunt de acord cu articolul ăsta:
        https://hroderic.wordpress.com/2016/10/03/asa/
        Albaneza și dialectele sale sunt foarte puțin cunoscute în afara țării lor. Nici ei nu știu pe ce filon de cuvinte antice stau. Au și ei nebunii lor pelasgofili care acoperă complet vocile experților. Apoi e bariera lingvistică la mijloc. Nu prea se publică ceea ce ne interesează pe noi în mod direct.

        Mă întreb dacă asinul (arh.asen) nu-i numit după culoarea sa, la fel ca romanicul burro (lat. burrus) https://en.wiktionary.org/wiki/burrus#Latin
        Albaneza are ashkë (plural singularizat eshkë) from Proto-Albanian *aiskā., la fel cum noi moștenim iasca.
        ALTELE:
        vjeshtë (toamnă) – adj. veșted
        vishtat f – standing crop (probabil un participiu substantivat cu sensul de copt)
        vyshk- shrivel up, wither = viști – a se ofili, usca (Bucov. prevești) < *vișci
        yll/hyll (stea) < *usl

        auș măre – "foc mare/foc (mai) mult" și oașă/avaș (*awaș cf. cu numele Țara Aoașului din sec.XVII?) trebuie să vină prin intermediul rad. *awe- sau *awes- (rom.abur; alb.avull și restul.)

        Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 29, 2016 @ 11:57 am | Răspunde

      • Hașcă (abies alba) este probabil un alt relict dacic. Să fie legat de ce vorbeam mai sus sau avem o paralelă IE a alb.ah (Proto-Albanian *aksa; fagus sylvaticus)? Oricum ar fi, tot la radicalul ăla ne întoarcem.
        Nu știu dacă [h] este etimologic sau o proptea. Trebuie văzut unde circula, să n-avem un mai vechi *vașcă (*veșcă).
        Din nou, oricum ar fi, tot la discuția de mai sus ne întoarcem. Că-i verbul a (se) viști (a se usca) și alb.vyshk cu rad.*wey- sau *h₂eHs- ”a arde” vom vedea.

        Dacă e coradical cu alb.ashë, ashkë, probabil că explică multe dintre acele sensuri din definiții …copac/brad uscat.
        https://en.wiktionary.org/wiki/ashke%CC%88
        https://en.wiktionary.org/wiki/ash%C3%ABr#Albanian

        Clar avem un sens de ”uscat” în toți acești termenii, corect? Alb.ashe (eng.holly) și adj. asher par să facă notă discordantă, deoarece provin din *ak’- sharp.
        Pentru semantismul lui asher trebuie văzut cel luat de dacicul țeapă, cu o mulțime de derivați..

        Hașcă n-are legătură cu ucr. chašča „tufiș”. E ridicolă supoziția!

        háșcă (hắști), s. f. – Trunchi gol, scobit. Origine necunoscută. În Mold. Pare identic cu hașcă, s. f. (înv., tigaie la armele de foc).

        Astea-s complementare ca sens, dar unul mai idiot ca mine ar spune că dacii au inventat sineața (arh.svineață)…corect? :)

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 3, 2017 @ 12:11 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: