Istoriile lui Roderick

Februarie 2, 2017

Opinci

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:31 pm

”Și din sus de Vânători, cum treceam puntea peste apa Neamțului, bunicul în urmă, cu caii de căpăstru, și eu înainte, mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozană cât mi ți-i băiatul! Noroc de bunicul! „Și scroambele iestea a voastre îs pocite“, zise el scoțându-mă repede, murat până la piele și înghețat hăt bine, căci năboise apa în toate părțile; și iute mi-a scos ciubotele din picioare, că se făcuse bocnă. „Opinca-i bună, săraca! îți șede piciorul hodinit, și la ger huzurești cu dânsa“. Și până a vorbit aceste, eram și învelit într-o sarică ghițoasă de Cașina, băgat într-o desagă pe cal, purces pe drum, și hai la Pipirig.” (Ion Creangă, ”Amintiri din copilărie”)

Opinca, un cuvânt de origine slavă denumind încălțămintea tradițională a românilor:

opíncă (opínci), s. f.1. Încălțăminte țărănească făcută dintr-o bucată de piele dreptunghiulară legată cu fîșii de piele. – 2. Clasă țărănească, țărănime. Sl. opinuku „încălțăminte”, din sl. opęti, opiną „a acoperi” (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Miklosich, Lexicon, 513; Cihac, II, 228; Meyer 315; Conev 84), cf. sl.opanica „talpă”, bg. opinak, opinci, sb., cr., slov. opanak, ceh. opanky, rus. opanka, alb. opingë. Ipoteza unui sl. *opęka (Byhan 324) nu pare necesară. – Der.opincar, s. m. (producător de opinci; țăran), cu suf.ar (der. din bg. opinčari, sugerată de Conev 75, nu-i posibilă); opincărime, s. f. (clasa țărănească); opincărie, s. f. (atelier, prăvălie de opinci); ochincea, s. f. (gențiană, Gentiana cruciata), pornind de la pron. patalizată a lui -pi--chi-, proprie Mold.(Philippide, Principii, 97; după Tiktin ar fi o deformare populară a lui gențiană).” (DER, dexonline.ro)

opíncă f., pl. ĭ (vsl. opĭnŭkŭ, încălțăminte, d. openti-opĭnon, a acoperi. penti-pĭnon, a răstigni; nsl. cr. sîrb. opanak, bg. opinŭk, pl. ucĭ; sîrb. opanak, rut. ópinka, ceh. opanky, openče, opince [pl.]; alb. opingă. V. opintesc, pinten). Încălțăminte țărănească compusă dintr´o simplă bucată de pele [!] groasă făcută concavă și legată de picĭor cu curele saŭ cu nojițe. Fig. De la vlădică pînă la opincă, tot poporu, boĭeriĭ și țăraniĭ. Un joc copilăresc care consistă [!] în aruncarea succesivă în sus a cincĭ petricele [!] c´o singură mînă și prinzîndu-le fără să scapĭ vre-una. V. beg, borbonac.”  (Scriban, dexonline.ro)

O explicație detaliată a cuvântului slav o oferă wiki-articolul dedicat, după P. Skok și V. Anić:

”Serbo-Croatian òpanak/о̀панак, as well as Bulgarian and Macedonian опинок, ultimately derive from Proto-Slavic word *opьnъkъ.[1] Proto-Slavic *opьnъkъ is composed from the following parts:

*the preposition/prefix *o(b)- „around, on, etc.” with final *b assimilated and the resulting geminated consonant cluster *pp simplified to *p
*-pьn-, yielding Serbo-Croatian -pan- with strong jer *ь vocalized to /a/. *pьn- is the ablaut form of the root of the verb *pęti (from earlier *pen-ti), originally meaning „to strain, move” (cf. modern standard Serbo-Croatian verbs conveying the same notion such as nàpēti/на̀пе̄ти, pròpēti/про̀пе̄ти, ràspēti/ра̀спе̄ти, pòpēti/по̀пе̄ти..), but subsequently coming to mean „to climb” (whence the meaning of modern standard Serbo-Croatian pȇti/пе̑ти, pènjati/пѐњати).
*-ъkъ, a Slavic suffix
So literally, òpanak/о̀панак would roughly mean „climbing footwear”.” (https://en.wikipedia.org/wiki/Opanak)

*

Opincile au fost încălțămintea tradițională a geto-dacilor, fapt atestat atât de reprezentările plastice (Columna lui Traian), cât și de descoperiri arheologice.

opinca_dacica

(sursa imaginii: Wikimedia, user CristianChirita)

E oarecum ciudat ca un articol atât de vechi în spațiul daco-getic să aibă un nume generic de origine slavă. Poate că numele dacic al opincii se ascunde în vreo denumire regională a opincilor, sau a unei varietăți de opinci.

Aromânii folosesc un termen grec pentru opinci, tsâruhi, la rândul său din tc. çarık.

O altă posibilitate, însă, -oricât ar fi de mare coincidența- ar fi ca sl. opinuku să ”oculteze” un cuvânt dacic asemănător.

Probabil că nu m-aș fi gândit la așa ceva dacă n-aș fi întâlnit sanscritul upAnah ”shoe, sandal”. Cuvântul este explicat ca ”under-bond” (cf. Charles Rockwell Lanman; sanscr. náhyati este din PIE *nedh- ”to tie together” -cf. starling.rinet.ru).

Mi-a atras atenția și rădăcina PIE *ap- ”to clench, to tie round” (starling.rinet.ru) > lat. apō, apere „to fasten, attach, join, bind, tie to” (latinlexicon.org).

Anunțuri

11 comentarii »

  1. Tracii purtau un soi de cizme din piele de cerb, numite ”embades”. Denumirea ar fi însă grecească, din PIE *gʷā- ”to go, to leave” (starling.rinet.ru, cf. și Pokorny, care scrie ἐμβάτης, nu ἐμβάδες).

    Comentariu de Roderick — Februarie 3, 2017 @ 3:41 pm | Răspunde

  2. *h₂ep- ‎“to join, fit” (rom. a apuca; lat.apere ”fasten, attach, connect; join, bind”; gr. háptō, “I fasten”)
    https://en.wiktionary.org/wiki/apo#Latin

    Ce să-i faci, au uitat dacii ce naiba îngurzeau! Până la urmă ăsta-i radicalul care ne dă opinca (alb.opingë). E probabil unul din acele derivate cu sufixul -ingă, -incă: țărângă, (h)alângă, sălângă, Vorâng (top.), cotâng, ciorâng, lătâng, (*)brâncă, crâng, potâng,

    topancă și tăboc sunt interesante. Am presupus în trecut existența unui prefix t-, tă-, dar numai în albaneză este evidențiat. Cine știe ce rol are la noi!

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 3, 2017 @ 7:20 pm | Răspunde

    • Fie și *h₂ep- dacă nu-ți place *ap-. Pokorny dă sensul ”to take, grab, reach” (fix ”a apuca” :) )

      Mare poliloghie este în dicționarul lui Ciorănescu la ”a apuca”. Paliga, în schimb, e de acord cu tine.

      Topancă nu mi se pare prea interesant.

      Comentariu de Roderick — Februarie 3, 2017 @ 7:50 pm | Răspunde

    • http://alex-gizmo.blogspot.ro/2009/07/decebal-la-vatican-caciula-dacica-si.html
      http://www.micul-dac.ro/?p=996

      „etimologiile nu se caută, se găsesc”! ar fi spus Graur studenților săi. Adică, de multe ori, o etimologie o găsești fără s-o cauți.
      https://adevaruridespredacisti.wordpress.com/tag/napoleon/1
      Până nu uit, mă întreb dacă diversele nume personale Gal din Apuseni și de aiurea nu cumva provin direct din lat.gallus, la fel ca alb.gjell (probabil!)

      Așa fac eu, dacă am timp să citesc tot ce mi-am propus. Găsesc etimologia unui cuvânt doar întâmplător, altfel aberez și eu pe marginea unui subiect din pură fantezie, cu plăcere de altfel. 70% din tot ce am spus pe blogul ăsta n-are merit, sunt idei care mă cuceresc din prima, prostioare.

      Cine știe dacă opinca nu-i o denumire slavică. Nu vom dovedi într-un fel sau altul până nu demontăm explicațiile slavice. E drept ce zice Coja, unele articole de îmbrăcăminte ăși schimbă denumirea după o modă sau alta, după o limbă care are prestigiu mai mare și tot așa. Totuși, nu-i corect a spune că mare parte din astea poartă nume străine. Opinca, într-un fel sau altul, e un articol foarte primitiv, nu o modă.

      Ipoteza care spune că opincile erau încălțări de munte (climbing footwear) mi se pare un pic naivă, ca să nu spun de-a dreptul cretină. E totuși ceva ce aș fi spus cu toată încrederea dacă voiam să contrazic o etimologie străină, deci…

      *pet este o temă copios folosită și de către albaneză, prin urmare orice teorie naivă care vede în opinci drept încălțări de alpinist își găsesc și-o explicație autohtonă. :)

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 4, 2017 @ 5:18 pm | Răspunde

    • Mi se pare corect. ”Opincă” e din aceeași familie cu ”pântec” (ideea de a apuca/înconjura/acoperi). Nici eu nu-l consider de origine slavică.

      Comentariu de Razvan Mihaeanu — Mai 29, 2017 @ 11:13 am | Răspunde

  3. ”scârtoágă, scârtoáge, s.f. (reg.) 1. opincă. 2. încălțăminte veche, uzată și ruptă. 3. mârțoagă.” (DAR, dexonline.ro)

    cf. cu scoarță, cu lat. cortex (?), PIE *(s)kert- ”to skin” (starling.rinet.ru)

    Comentariu de Roderick — Februarie 3, 2017 @ 8:12 pm | Răspunde

  4. Indiferent ce origine au cuvintele care desemnează articole astea de încălțăminte și îmbrăcăminte, merită subliniat faptul că multe sunt reprezentate pe edificii antice, deci conservatorismul nostru ca popor mergea mână-n mână cu inovația. Totuși, erau niște limite de bun simț, nu cum facem azi.
    Mi-ar plăcea să avem o apreciere specială pentru cultura asta materială. La târgurile la care am fost, puține de altfel, n-am văzut ceva care să-mi placă în mod deosebit, ceva autentic. E bizar că japonezii, deși sunt tehnologic și cultural peste noi, încă își apreciază suficient cultura lor tradițională în diverse manifestații publice, iar în anumite zile, chiar și duminica, femeile poartă chimonoul și catrocii aceia din lemn, iar bărbații vestimentația lor tradițională, care arată aproape ca-n filmele cu samurai. Astea le-am văzut cu ochii mei în Nagasaki, deci atest pentru ele.

    Într-o perioadă căutam să-mi iau un șerpar, dar oferta nu era deloc pe gusturile mele. :) Mi-ar plăcea să găsesc de cumpărat un costum autentic mocănesc din Mărginimea Sibiului. De fapt sunt două zone etnografice care rezonează puternic pentru mine.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 4, 2017 @ 5:31 pm | Răspunde

    • Unii oameni au un nivel scăzut al încrederii în sine și la fel se întâmplă cu unele popoare.

      Costumul din Mărginime e cam auster pentru gustul meu :)

      Comentariu de Roderick — Februarie 4, 2017 @ 10:19 pm | Răspunde

  5. Tracii care au luat parte la bătălia de la Pydna (168 î.Chr.) purtau tunici negre. Să fie hainele negre ale megleno-românilor o moștenire tracă?

    Comentariu de Roderick — Februarie 4, 2017 @ 10:48 pm | Răspunde

  6. În privința tsâruhi-çarık…avem și noi ”cioareci” (pantaloni sau ciorapi)

    Comentariu de Razvan Mihaeanu — Mai 29, 2017 @ 11:14 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: