Istoriile lui Roderick

Februarie 19, 2017

Mareș

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:12 pm

Un corespondent masculin (și mai puțin cunoscut) al Mumei-Pădurii, întâlnit în  folclorul din unele zone din Banat, Oltenia și nordul Moldovei poartă numele de Moşul-codrului, Tatăl-pădurii, Pădurarul, Păduroiul sau Mareş-tată (v. de ex. studiul -disponibil online- ”Daemonologii folclorice, între ritualitate și narativitate. O perspectivă istorico-religioasă”, de Bogdan Neagotă, ori articolul http://jurnalul.ro/special-jurnalul/zmei-zmeoaice-mastere-140251.html).

Ce poate să însemne Mareș? Un derivat al lui mare ”amplu”, cf. numelui Verdeș-Împărat (din verde), din basmul Aleodor Împărat?
Toate celelalte nume ale ființei mitologice se referă însă la pădure și am putea presupune acest lucru și în legătură cu mareș.

Rom. pădure provine, se spune, din ”lat. padulem îld. pălúdem, ac. d. pălus, baltă, mlaștină” (Scriban, dexonline.ro). Aici consensul lingviștilor este aproape unanim:

pădure f. 1. întindere mare de pământ plantată cu arbori: braniște, bunget, codru, dumbravă, sâlhă; 2. totalitatea arborilor ce acoper o pădure; 3. fig. reunire numeroasă de obiecte în formă verticală: se mișcau îngrozitoare ca păduri de lănci și săbii EM. [Lat. vulg. PADULEM, metateză din PALUDEM, baltă, apoi baltă cu trestii sau păduroasă, de unde sensul generalizat (v. luncă)].” (Șăineanu, dexonline.ro)

pădúre (pădúri), s. f. – Teren cu arbori, codru. – Mr. pădure, megl. păduri (toponim). Lat. padulem în loc de paludem (Diez, II, 51; Schuchardt, Vok., I, 29; Pușcariu 1243; Candrea-Dens., 1306; REW 6183), cf. alb. pülj (Philippide, II, 650), tosc. padule, v. sard. padule, v. sp., arag., v. port. paúl (Garcia de Diego, Bol. Acad. Esp., VII, 259; Corominas, III, 695) basc. padura „mlaștină”; cf. P. Aebischer, Homenatje Rubioy Lluch, I, 161-74. Originea anterioară indoeurop.(Lahovary 339) este fantastică.” (Al.  Ciorănescu, DER, dexonline.ro)

Urmând același semantism (de la mlaștină la pădure), un *mar(e) ”pădure” ar putea proveni din PIE mori, mōri ”sea”; o evoluție similară a sensului apare la anglo-saxonul mōr ”moor, waste and damp land; high waste ground, mountain”.

O altă posibilitate ar fi să avem un *mar din lat. mālus, mālī ”an upright mast, pole, beam; a mast; a standard or pole” (latinlexicon.org).
Omonim este mālus, mālī ”appletree”; în română măr provine însă din altă formă a cuvântului, ”lat. melus, în loc de malus” (DER).

Acest *mar putea să însemne copac, ori o anumită specie de arbore; poate un conifer (?) bun de catarg. Semantica ar fi similară aceleia pe care lingviștii o pun în evidență în cazul lui stejar:

stejár (-ri), s. m. – Gorun (Quercus sessiliflora). – Var. stăjer(iu), st(r)ăjar, strejar. Sl. stežerŭ „băț”, cf. bg. stožar „băț, lemn”, sb., cr. stežer „trunchi” (› steajer), stožer „ax, arbore” etc. (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 366; Tiktin; Conev 48). Pentru numele de lemn extins la arbore, cf. sp. palo.” (DER, dexonline.ro)

Spre deosebire de stejar, *mar ar fi î.a.c. un cuvânt dispărut, prezent doar în acest Mareș-tată.

Încă o posibilitate ar fi ca mareș să fie derivat regresiv dintr-un *nimoareș  din *nimoare ”pădure”, lat. nemus, nemoris  ”a wood, a heath or grove consecrated to a divinity” (latinlexicon.org).

De menționat faptul că păduroi (ca și muma-pădurii dealtfel) este și numele unei plante:

PĂDURÓI s. m. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cu flori roșii-purpurii sau galbene (Melampyrum arvense). – Din pădure + suf. -oi.” (DLRM, dexonline.ro)

Printre numele plantei n-am întâlnit însă niciunul care să semene cu mareș. Poate doar gr. mélās ”negru” din denumirea științifică melampyrum = grâu-negru; irelevant însă.

CONDRÓNIU s. (BOT.; Melampyrum) ciormoiag, (reg.) cárpenă, miazănoápte, păduróniu, scrábă, grîul-prépeliței, grîu-négru, sor-cu-fráte.” (Sinonime82, dexonline.ro)

Anunțuri

6 comentarii »

  1. Ar putea fi un derivat din PIE *mora- „incubus” care la origine cred că era o interjecție, nu un verb.
    http://www.etymonline.com/index.php?term=mare&allowed_in_frame=0

    „moroii plâng noaptea și își cer botezul. [..]cu deosebire în Țara Moților și in zona Pădurenilor din județul Hunedoara, prin moroi (și forma sa feminină, moroiniță) se înțeleg exclusiv vrăjitorii (vrăjitoarele) care fură laptele și mana vacilor, într-un exemplu unic de vampirism îndreptat împotriva belșugului alimentar adus de animalele domestice.” https://ro.wikipedia.org/wiki/Moroi

    Acest personaj din zona pădurenilor și Apuseni e separat de ceilalți, dar în general, cred că moroi este der. dintr-o interjecție. E un personaj pe care crezi că-l auzi în vastitatea pădurii și nebulozitatea nopții, dar nu-l vezi. Poate la fel și cu acest Mareș.

    Mai e un apelativ Mamorniță. La fel, acest Mareș ar putea face referire la dimensiunile sale.
    MAMÓRNIȚĂ, mamornițe, s. f. (În superstiții) Numele unui duh rău. ♦ Termen de ocară dat unei femei. Să te scoli, mamornițo ! DELAVRANCEA, T. 170.

    PS: moroi cred că era *măroi (măroniu), la fel ca porumbel din palumbus.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 20, 2017 @ 1:18 pm | Răspunde

  2. deci numele asta n/are nicio legatura cu Muresul?

    Comentariu de qwykx — Martie 3, 2017 @ 4:48 pm | Răspunde

  3. Mihai Vinereanu da pentru „padure” originea traco-daca, respingand ferm originea latina „balta, loc mlastinos” caci nu-si pastreaza sensul. Vezi Dictionarul Etimologic al Limbii Romane, pag.617 col. 2.

    Comentariu de gabi — Martie 11, 2017 @ 5:36 pm | Răspunde

    • Mai demult mă gândeam la o posibilă origine comună a lui ”pădure” și ”codru” -v. comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2011/12/07/codrul/

      Acum nu e neapărat nevoie să își păstreze sensul. Sensul poate să evolueze spre altceva, iar exemplele sunt numeroase nu doar în română.

      Comentariu de Roderick — Martie 16, 2017 @ 11:23 am | Răspunde

  4. Mareș = Moloch = ZaMolxis/ZalMoxis?…deci Saturn/Cronus (”mâncatorul de copii” – după ce ii perpelește în foc)…adică Moș Crăciun. Doar o idee…

    Comentariu de Razvan Mihaeanu — Mai 29, 2017 @ 10:55 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: