Istoriile lui Roderick

Februarie 23, 2017

Skudra

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:48 pm

Skudra, numele unei satrapii persane care ar fi cuprins o vreme (510s – 479 î.Chr.) Tracia și Macedonia (https://en.wikipedia.org/wiki/Skudra).

Minor Satrapy Skudra/Thrace for a time embraced the entire north Aegean coast and Macedonia. The northern border is largely unknown, but followed the Danube in its easternmost part.” (http://www.iranicaonline.org/articles/achaemenid-satrapies)

În ipoteza lui N. G. L. Hammond , Skudra ar fi fost numele frigian al regiunii; el se aplică și uneia din cele trei populații ale provinciei (probabil majoritarii, traci). Ceilalți ar fi Saka Paradraya (”Saka beyond the sea” ) și Yauna Takabara („Ionians with shield-like hats”). Ultimii sunt identificați cu macedonenii (v. pălăria caracteristică, causia), iar ceilalți -posibil cu geții (după Hammond, cf. en.wikipedia.org/wiki/Skudra). Saka Paradraya ar putea să fie însă (?) chiar sciți, după cum spune numele; iar geții -traci, pentru toți autorii antici greci- să fie incluși între Skudra.

Skudra e un exonim, având la bază poate numele unui trib tracic dispărut, probabil foarte sudic, vecin cu frigienii. Poate reflecta, de exemplu, PIE (s)keud-2 ”to throw, shoot” (lit. skudrùs, skaudrùs ”nimble, fast”, engl. shoot, shuttle; posibil numele unei arme, o suliță de felul celor folosite de peltaștii traci?). Însă nu e singurul PIE *skeu- posibil.

De exemplu, din (s)keu-2 ”to cover, wrap”, (s)keudh-, provin v.ind. kuhara- ”peșteră”, gr. κευθμός ”hidden place, hollow”; în această logică, un trac *skudra ar putea însemna la origine o locuință (probabil un bordei) sau locuitorii ei. Din același (s)keu-2 ”to cover, wrap” provine germ. Scheuer, care ar fi dat rom. șură.

Atrage atenția asemănarea dintre Skudra și numele orașului antic Scodra (Shkodër, Albania), cu etimologie încă neelucidată.

Scodrus, un munte în Iliria, e cunoscut în literatura latină și sub numele Scordus. Dacă e posibilă o asemenea metateză în lb. frigiană (?) , un *skurda ar putea reflecta PIE *(s)k’ēwer- / sk̂ūro- ”north” , cf. arm. c̣urt (*sk̂ūr-do-, cf. Pokorny) ”cold, chill”; așadar *Skurda (devenit Skudra) ar putea însemna regiunile nordice în raport cu Frigia, adică Tracia.

P.d.a.p., oronimul latinizat Scodrus ar putea fi (??) o rudă a alb. kodër ”hill”, rom. codru (cuvânt autohton), dând o indicație și pentru semnificația posibilă a lui Skudra, ”munte” sau ”muntean”.

Anunțuri

2 comentarii »

  1. Kausia era o căciulă a muntenilor, nu o pălărie. E interesant cum ajunge un articol european specific Macedoniei antice în zona Afganistanului și are chiar notorietate azi după ce mișcarea anti-sovietică susținută și alimentată de către americani are suscces. La fel vor prelua grecii fustanela după rezistența susținută a sulioților împotriva otomanilor.

    Cred că datorită lui Ahmed Shah Massud (seamănă oarecum cu Che Guevara), pakolul devine popular în țara asta, dar la origine era un articol foarte practic și specific nordului țării, minoritarilor, nu al paștunilor, care în parte adoptă moda balucilor, cu turban.
    Eu văd două tipuri de kausia, care probabil nu se confundau în antichitate. https://en.wikipedia.org/wiki/Kausia
    Cea purtată de către regele Antiacildas și alți monarhi iliri și cea purtată de către macedonenii și ilirii care fundează un regat în mijlocul Asiei (pakolul). https://en.wikipedia.org/wiki/Pakol

    Îmi plac foarte mult aceste articole definitorii, etnice. În lumea noastră modernă, deși purtăm articole de îmbrăcăminte care ne individualizează unoeori în funcție de gusturi tipice (trenduri) sau personale, ne lipsesc acele articole specifice de grup.
    Azi se folosește mult cuvântul diversitate, multiculturalism și alte prostioare cu încărcătură politică, dar în realitate are loc o uniformizare stupidă și oarecum ilogică. Sărăcim tot mai mult dpdv cultural, lingvistic, etc. în timp ce tehnologic și economic prosperăm. Aici vorbesc despre Europa și Amercia de nord în special.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 26, 2017 @ 11:17 am | Răspunde

    • Globalizarea face accesibile tuturor elemente ale culturii diferitelor popoare, dar în același timp golește aceste elemente de conținut și profunzime. Țin minte, de exemplu, că în urmă cu mulți ani japonezii deplângeau internaționalizarea judo-ului, devenit între timp sport olimpic.

      Comentariu de Roderick — Februarie 26, 2017 @ 8:19 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: