Istoriile lui Roderick

Aprilie 20, 2017

Meșuri

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:06 pm

MEȘ 2, meșuri, s. n. (Regional) Fiecare dintre inelele care se formează anual în trunchiul copacilor și după care se poate recunoaște vîrsta acestora. ” (DLRLC, dexonline.ro)

méș, méșuri, s.n. (reg.) 1. inel anual în trunchiul unui arbore. 2. pătură, strat.” (DAR, dexonline.ro)

Sensul de ”pătură” ar putea trimite către meșină :

meșínă f., pl. ĭ (turc. mešin [de unde și ngr. mesini], d. pers. mišin, meșină, d. miš, berbece, rudă cu vsl. mĭehŭ, pele [!], burduf [de unde și ung. méh, albină, ca rom. albină, d. lat. álveus, burduf, adică „stup”], mĭešĭnă, de burduf, sîrb. mješina, burduf, alb. măršínă, burduf de vin. V. micĭoc). Un fel de pele [!] de oaĭe saŭ de capră. Pl. Pantalonĭ de blană de oaĭe, poturĭ. V. bernevicĭ. ” (Scriban, dexonline.ro)

Un cuvânt cu origine indo-europeană, PIE moiso-s / maiso-ssheep; hide, leatherwork” (Pokorny).

Desigur, nu e exclus ca de la ”pătură, strat” să se ajungă -semantic- la stratificarea inelelor anuale ale arborilor. Părerea mea e însă că e vorba de alt cuvânt. Ar fi de luat în considerare și

méje (-ji), s. f. – Limită, margine, hotar. – Var. mejdă. Bg. meža (Candrea); var., care apare la Coșbuc, din sl. meždá.Der. mejdină, s. f. (Olt., hotar, răzor), din sl., bg. meždina; mejdinaș, s. m. (vecin); mejdini, vb. refl. (Olt., a se învecina). Cf. megieș, miezuină. ” (DER, dexonline.ro)

Cuvântul provine în cele din urmă din PIE medhi-, medhi̯o- ”middle”, având deci aceeași origine ca și miez (provenit din lat. medius). Putem să ne gândim la meșuri ca la ”miezurile” trunchiului; cuvântul ar putea avea aceeași origine PIE.

Amintesc și lat. messis, care, pe lângă sensul comun (”a reaping and ingathering of the fruits of the earth, a harvest”, ”the time of harvest, harvest-time”) mai are și sensul de ”an” (latinlexicon.org); observația că inelele arborelui se adaugă anual trebuie să fi fost foarte veche.

Dar cred că mai degrabă meș ”inel anual” este înrudit cumva cu rus. мезга́ ”soft inner layer of tree bark” (google translate), ”young, softer wood between bark and core” (Vasmer), dintr-un PIE *mAizg-  ”inner side of bark; sediment” (starling.rinet.ru). Un posibil cuvânt autohton (?).

Expresiile ”a-i da meșii” (=a îndrăzni), ”a-l ține (pe cineva) meșii” (=a fi în stare, a putea), ”a-și da meșii” (=a muri) sunt explicate în dicționare (Scriban, DEX ș.a.) prin meș ”încălțăminte purtată de turci în interiorul pantofilor”, ceea ce mi se pare îndoielnic:

meș (orĭ mes?) și (maĭ vechĭ mold.) mest m. (turc. mest de unde și ngr. mésti, alb. meșt, sîrb. mestva, rut. mešty, pol. meszty). Vechĭ. Pantofĭ de pele [!] galbenă supțire [!] care eraŭ cusuțĭ de ceacșirĭ. (Peste meșĭ se puneaŭ papuciĭ și se intra în casă numaĭ în meșĭ): meș de marochin (ChN. I, 78). Azĭ. Pantofĭ de postav orĭ pîslă (tîrlicĭ ș. a.). Fig. Iron. Șĭ-a dat meșiĭ, a murit: nu-ĭ dă meșiĭ să vie [!], nu-ĭ dă mîna (nu îndrăznește) să vie. ” (Scriban, dexonline.ro)

Acești meși par să fie energia vitală a omului ori sufletul (”a-l ține (pe cineva) meșii” =a fi în stare, a putea, ”a-și da meșii” =a muri). Dacă este de fapt un cuvânt arhaic, e greu de zis care ar fi originea lui (PIE meis-twinkling, glimmering; mist” ? men-3to think, mind; spiritual activity” ?).

Anunțuri

3 comentarii »

  1. Cred că sub acest obscur meș se ascund două sau trei cuvinte distincte. Unul ar putea fi un dacic *miș coradical al alb.mish. Al nostru o fi pierdut sensul primordial sau s-a modificat în timp pe același plan semantic să acopere noi sensuri.
    Chiar mă întrebam adineauri de unde vine radical *memso, care este morfemul său de bază, ce sens primordial avea acest morfem la baza bazei. Mai demult am spus că vine din procesul secționării produsului sau chiar al vânării/vănatului. Poate m-am hazardat un pic, poate nu: comentariile de aici https://hroderic.wordpress.com/2016/10/26/gentiana/

    carne : https://en.wiktionary.org/wiki/caro#Latin
    arm. միս • (mis) 1. meat; flesh. 2. (fig.)pulp of the fruits.
    eng.flesh, germ.fleisch (carne) din *pleh₁ḱ- (“to tear, peel off”) https://en.wiktionary.org/wiki/Fleisch
    let.gala https://en.wiktionary.org/wiki/ga%C4%BCa

    eng.meat, zic unii, c-ar proveni din rad. *meh₂d- (“to drip, ooze; grease, fat”), nu din *h₂meh₁- (“to mow, reap”) https://en.wiktionary.org/wiki/meat
    E mai mult ca probabil ca același morfem să stea la baza rad. *memso (alb.miș, rom.meș). Meșul nostru ar trebui să fie un derivat semantic ulterior. Dacă ai mai auzit expresia prin filme ”the meat of the matter” vei înțelege și semantismul acestui meș.
    Aceeași idee cu sl.mezga, la fel cu dezvoltările rom. pulpă și probabil autohtonul (omonim) pulpă, uger la vacă. DRAM 2015 (2015). Am mai discutat despre asta în dreptul top.Pulpudava.

    Eu am găsit o definiție un pic diferită față de aceasta: méș, méșuri, s.n. (reg.) 1. inel anual în trunchiul unui arbore. 2. pătură, strat.” (DAR, dexonline.ro)
    meș – (Trans.) inel care se formează anual pe trunchiul unui arbore, mai ales pe trunchiul unui stejar, și care arată vârsta acestuia.
    meșea (Dobr.) pădure mică de stejar, desiș de stejar.
    Dicționar de regionalisme (Nicoleta Mihai)
    Probabil aici nu-i neapărat stejarul ca punct focal, ci sensul de strat. Stejarul nu-i chiar atât de comun în Dobrogea, așa cum era în antichitate.

    aLTĂ DISCUȚIE PENTRU reg.meșniță. https://hroderic.wordpress.com/2010/09/03/mistret/
    Probabil poate fi legat de alb.mish și un rad.pre-romanic, dacă e vorba de o substanță grasă, consistentă, și nu un amestec (ie *meyǵ-, *meyḱ- ‎“to mix”).
    Concluzia acestui comentariu ar trebui să fie o întrebare retorică: avem o denumire după o caracteritică sau o activitate?

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 14, 2017 @ 6:54 am | Răspunde

    • Mai întâi trebuie să elimini niște posibilități: meșe înseamnă stejar în turcă și probabil de acolo a intrat în graiul dobrogean.
      Se zice că e cuv. de origine persană, deci…

      Comentariu de Roderick — Mai 14, 2017 @ 5:45 pm | Răspunde

  2. lat.messis ar putea indica și fonetismul unui tracic *mis (pătură, strat, inel la un copac) din același radical, *h₂meh₁- (“to mow, reap”)
    https://en.wiktionary.org/wiki/mow#Etymology_1
    Pentru oarecare motive, când vine vorba de vârstă, de ani și mă gândesc la alb.moshë (cu var. mocë, mishë, motshë) parcă îmi vine în minte eng. ”another notch on my belt” și sl. vârstă (dungă, linie) sau veargă cu același sens
    Altul este lat.tempus, tempora dintr-un radical *ten-, *tem- cu sensul to strech (a întinde). Urmărind variabilele albaneze mă întreb dacă nu cumva s-au strecurat una sau două chestiuni omonime sau din radicali diferiți.

    Cred că *méh₁tis însemna la originea sa PIE a întinde, apoi de aici am avea sensurile a măsura, timp, vârstă. De fapt ar trebui să pun doar morfemul *mē- , căci restul sunt lărgiri cu diverse afixe IE comune tuturor limbilor IE. Nu cumva și lat.menssis (lună) vine tot de aici?

    Poată că pentru alb. s-ar putea imagina un concept pentru vârstă legată de mot (an), adică în acord cu măsurarea vârstei (motshë, reconstruit prin *motis) sau a pământului (moșie), dar la fel de bine pot avea și ei sensul dungă=an, conform var. mishë și rom. meș din articol.
    Pentru mocë (a se citi moță), nu cred că mai e așa de clar. S-ar putea reconstrui prin *motja și obține africată asta netransformată în th (la fel *dj dă un z, dar nu mereu)

    Cum am spus și-n trecut, cred că preromanicii aveau o formă *moisja (cf.Moesia) la începutul mileniului creștin, iar dacă s-ar fi consemnat cu încă patru sute de ani înainte, ar fi fost probabil *mowisa (vezi cazul gr. davos (poate chiar *dawos) și daos)

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 9, 2017 @ 12:14 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: