Istoriile lui Roderick

Mai 5, 2017

Mocan

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:08 am

Mocan ar putea fi un cuvânt arhaic însemnând (aproximativ) ”oier” sau ”cioban”, din rădăcina PIE mek- ”to bleat” (Pokorny), cf. v.ind. mēká- ”țap”, arm. mak`i ”oaie”, MHG mecke ”capră”. Este poate cea mai simplă explicație.

Omonimul

mocan m. broscoiu (se aude în Gorjiu). [V. moacă].” (Șăineanu, dexonline.ro) ar putea reflecta aceeași rădăcină PIE, ori -cum afirmă autorul- cf. moacă, însemnând și mormoloc.

Pentru alte explicații posibile ale cuvântului -mult discutat și aici- v. de exemplu https://hroderic.wordpress.com/2011/02/15/oameni/ și comentariile.

Anunțuri

9 comentarii »

  1. arm. mak`i ”oaie”

    Adică makedon (make-don) înseamnă oier, un nume nu departe de realitate

    Comentariu de sabinus — Mai 15, 2017 @ 4:04 pm | Răspunde

  2. Mucan ar putea să însemne și văcar. În limba italiană mucca înseamnă vacă

    Comentariu de sabinus — Mai 15, 2017 @ 4:08 pm | Răspunde

    • Mucca este un cuvânt încă neexplicat în italiană. Din latină sunt atestate multe cuvinte însemnând ”vacă”, unele provenind din alte limbi, dar nu și acest ”mucca”, ori ceva asemănător. Ceea ce îmi spune că e un cuvânt mai recent, format în italiană sau împrumutat. Eu înclin spre varianta împrumutului, se vorbește despre un german elvețian Mugg. Probabil că ”mucca” era inițial o rasă de bovine, care s-a extins apoi datorită calităților (probabil producția mare de lapte), iar apoi și-a impus numele.

      Comentariu de Roderick — Mai 15, 2017 @ 6:07 pm | Răspunde

      • Nu e mai simpla supozitia ca ”mucca” e la origine onomatopeul ”mu” (sunetul vacii)? Verbul ”a mugi-mugire” de exemplu.

        Comentariu de Razvan Mihaeanu — Mai 29, 2017 @ 10:43 am | Răspunde

  3. Poate trebuia să pun acest link la articolul despre m- protetic:
    Etymology 4[edit]
    From variant mankth, from intensive prefix më- + ankth. More at ankth (nightmare, hobgoblin)

    https://en.wiktionary.org/wiki/makth#Etymology_1
    https://hroderic.wordpress.com/2012/02/24/m-protetic/

    Eu nu am întâlnit acest më- dar poate se referă la prefixul em- și en-, destul de comun în ambele limbi. Alt afix înrudit ar putea fi chiar -man (*men- “to project”).

    Pe de altă parte, eu intuiesc un radical *mag- și unul gam- pentru numele măgarului conform denumirilor … măgar și gomar sau gheg. magjesh și tosk. gomar.

    Al doilea este destul de simplu de explicat prin rad. *gAm-/-e- to hold (in hand), to carry/ *kamV (grasp), dar primul e mai puțin clar. Ar putea foarte bine să însemne exact același lucru, caz în care makth (bogeyman who comes at night to steal a person’s spirit) este doar un hoț. Dar nu avem un radical *mak- sau *ak- to steal.
    Altfel putem să ne imaginăm de ce mocan și mucan ar avea reputația proastă pe care o are.

    Tokharian: A, B kāmā- (p.p.) ‘bear (away), carry (off)’ / nostratic
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++1658&root=config

    PS: dacă nu era sufixul -esh (magjesh) probabil mă gândeam că ar fi același cu alb. mangth, (diminutive of mang “animal young, cub”).

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 3, 2017 @ 7:41 pm | Răspunde

  4. mocnì v. 1. a ședea lângă foc; 2. a rămânea într’un loc: destul am mocănit la țară AL.; 3. a nu arde sau a arde încet: pe cetate negură de fum mocnește; 4. a sta tăcut: țăranul își arde luleaua și mocnește într’însul CR. [Serb. MUKNITI, a amuți]. Șăineanu, ed. VI (1929)

    Am mai pus definiția asta într-un comentariu recent, dar cred că nu l-am analizat corect. Mă gândesc la semantismul și originea verbului eng.to linger derivat din proto-germ. *langaz (“long”), care se apropie de ce avem mai sus ca semantism.

    Cred că am avut o formă *moka, reconstruit *mē-k- < mē- to measure ?

    Sau am avea un sens strech the time, similar acelui expresiv a se mocăi sau tândăli.

    ceva în genul lat.mora (întârziere), moror (I linger, loiter; I delay, hinder) https://en.wiktionary.org/wiki/mora#Latin
    a se mocăi, a se mocăni. a arde mocnit, adică încet (alb.mekë, faint).

    a băciui = a mocăni.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 16, 2017 @ 2:42 pm | Răspunde

    • Mai este un derivat: stârmocí, stârmocésc, vb. IV (reg.) a pierde vremea.
      https://dexonline.ro/definitie/stârmoci

      Probabil mai vechi *strămoci, dar nu-i clară etimologia sa. Nu cred că lat.mora are la bază un rad. *mere (“to delay, hinder”), ci un anume *me- .
      De obicei, lb.latină folosește sufixul -or pentru derivare și din câte îmi amintesc sunt noțiuni abstracte: timor (rom.temoare), memor (memorie; *men- “a gândi”), etc. Alteori este sufix verbal…moțional.
      https://en.wiktionary.org/wiki/-or#Pronunciation

      Pe site-ul de radicali apare astfel: Proto-IE: *mar-
      Meaning: to linger, to stay.
      Latin: mora f. `Delay, delay, delay; Stay, rest; Break, while; Obstacle’
      Celtic: * mar-> OIr maraim `stay ‘; Corn, Bret mar `doubt ‘

      Radicalul acesta l-am pus sub acel reg.nemțeam mărăratu: Găsi leul aburatu, / Mirelui bunu, /
      Sub un spine ”mărăratu”.
      http://ziarullumina.ro/primiti-colinda-noastra–17595.html
      Probabil nici acesta nu-i consemnat în forma originală. Cred că infinitivul arăta cam așa: a *mărăna sau *mărăni, -at. Latina folosește un afix verbal -or uneori, nu mai zic de afixul folosit pentru infinitivul lor (și al nostru uneori), dar nu cred că-i cazul acestui mărărat. Dar cine știe!

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 30, 2017 @ 11:40 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: