Istoriile lui Roderick

mai 11, 2017

Arutela

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:27 pm

”Castrul roman Arutela este un monument istoric, situat între localitățile Păușa și Căciulata, în punctul „Poiana Bivolari”, lângă orașul Călimănești, fiind trecut în lista monumentelor istorice din 2004 datând din epoca romană anii 137–138 d.C. Construcția se găsește pe malul stâng al Oltului, în vecinătatea Mănăstirii Cozia și în ambianța complexului hidroenergetic Turnu.” (Wikipedia)

După Iorgu Iordan, citat la http://www.vinland.ro/istorie/originea-numelui-cozia/,
”Sinonim cu Nucetul este Cozia: celebra mănăstire întemeiată de Mircea cel Bătrân, ce se chema la început ”Nucet”, dar deja în actul de la 1387 dat de ctitorul ei, figurează actualul nume – Cozia a cărui temă este Turca: KOZ//NUCA. Nu este vorba însă de un cuvant turcesc propriu zis (adică osmanliu), fiindcă pe la sfarsitul sec. XIV nu puteau exista în limba noastră astfel de elemente lexicale, ci de unul peceneg sau cuman.”

Toponimul dacic Arutela -după unii reflectând numele antic al Oltului, Alutus- aflată în vecinătatea Mănăstirii Cozia (Nucet)- ar putea în realitate să însemne tot ”nucet”, provenind din PIE ar-3 ”nut” (Pokorny), cf. v.gr.  árüa `walnuts’ (din lexiconul lui Hesychius), alb. árrë ”walnut”, lit. ríešutas, rus  оре́х.

Sinonimia Cozia-Nucet este întâlnită și în denumirea Dealului Cozia de lângă Deva, despre care am mai vorbit aici. Pe Harta Josephină a Transilvaniei măgura apare ca Nucet (”Notietu”), ca și pe unele hărți recente, iar Cozia este doar satul de la poalele ei; azi denumirea uzuală a dealului este Cozia. Prezența istorică a unei populații turcice în zonă este dovedită și de toponimul Orman.

Reclame

7 comentarii »

  1. arratuer, -ori, m. 5. (prob.) sleuth, tracker pag.19: https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

    Nu cred că-i legat etimologic de fr.rout sau rom. rută, dar Arutela ar putea semnifica drum ascendent conform rad. *er- (eng.arise, alb. rrit)

    *Cred că cea mai simplă explicație ar fi să avem o formă prefixată *A-ru(p)tela = Arutela conform fr. rute (vechi fr. route):
    ” route (n.) early 13c., from Old French rute „road, way, path” (12c.), from Latin rupta (via) „(a road) opened by force,” from rupta, fem. past participle of rumpere „to break” (see rupture (n.)). Sense of „fixed or regular course for carrying things” (as in mail route) is 1792, an extension of the meaning „customary path of animals” (early 15c.). ”
    http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=rout

    Probabil chiar un toponim descriptiv al defileului!

    Comentariu de Sorin5780 — mai 11, 2017 @ 4:26 pm | Răspunde

  2. Nucet are legatura cu nucile (nucis in latina) si desemna o padure salbatica/livada de nuci, nucetum in latina. La Alutus conform lui Tomaschek i se mai spunea si Aluta care in latina desemna piele. Este posibil ca romanii sa fi adaptat denumirea dacica Allutua /Olt la latina. Mai avem si orasul roman Altinum intre Verona si Aquileia, care a dat romanescul Oltina scris in documentele mai vechi cu Holtina si care este considerat, de asemenea, ca fiind o posibila etimologie a Oltului.
    In apropiere de Targoviste se afla Manastirea Nucet. Referitor la etimologia Cozia pe langa cel cuman mentionat, mai sunt cateva opinii: de la slavonul (sarbescul) koza care inseamna capra sau o denumire dacica avand legatura azizi. In Banat a existat o dava dacica Aigizidava/ Aizizidava iar Vasile Parvan considera ca aizizi insemna capra (posibil salbatica). Daca avem in vedere faptul ca zona respectiva apare si sub forma Alutania de unde probabil si denumirea zonei de Oltenia.

    Comentariu de surena — iulie 21, 2017 @ 9:00 am | Răspunde

  3. Am găsit în Dacoromania (anul III) un ”coz de ghindă” (=hoț de ghindă).

    prima intrare> https://www.google.ro/search?rlz=1C1CHBD_jaRO746RO746&ei=E4A2WvibPIvEwQLd3r-QAg&q=Dacoromania+%28anul+III%29+pdf&oq=Dacoromania+%28anul+III%29+pdf&gs_l=psy-ab.3…1215.1926.0.2069.4.4.0.0.0.0.139.516.0j4.4.0….0…1.1.64.psy-ab..0.2.264…35i39k1j33i160k1.0.SsKOS2W0ZZA

    Vezi și sb.bar = ”care se rostește de ciobanii când vreau ca oile să stea nemișcată la muls”. Tot acolo, Densușianu crede că-i prescurtare din baran (miel); vezi bâr.
    Nu-l conectează cu BAR2 (vezi articolul), însă, pe aceeași pagină amintește de un tipar mental: rom.stare (avere) conectat dpdv etimologic cu rus.stati (stand) – statoku (vită mare; slovac.statek,v.pol.statek),
    sb.bice (condition, apartment, beings, assets, vezi rom. bică și tărăbig), germ.wohlstand (avere).
    https://hroderic.wordpress.com/2014/07/21/bar/
    Aș adăuga aici reg.stoacă (posibil un augm.), alb.gjedh (vite) după cum îl tălmăcea Vl.Orel (*sed- stand) și altele: germ.stute (iapă), germ.Schaf /eng. sheep (*skap- standing up) coradical cu paralele sale iranice și al nostru cioban.

    În albaneză: ”bari” (cioban), berr (un plural din *barwa- oaie, capră), barukë (lână) sau reg.borcă (fustă de lână), baracul nostru, baran, bărăniță, bârâiec și altele. Acum avem și acest bar (ceas, săceas), probabil luat din Timoc.
    Eu aș extinde fam.asta lexicală spre alb.mbarë (”favourably, felicitously, propitiously”, ”right, good, favorable”), gr.pheristo, arom. îmbară, rom. băriu (Cigmău: ,,mai bări” – mai grozav, şi mai şi) sau rom.bord, -an.

    Între îndemnul acela arhaic bar (săceas) și barul nostru este o difrență subtilă..sugerează ceva sigur, iar siguranță consta într-o ”Fere” montană, o fortăreață în antichitate sau tărie în general…nu o ”casă”.
    Deci Zurobara ar putea indica exact ceea ce sugerau unii, a stronghold. Baracă/baractcă și eng.barn sunt coradicale cu siguranță. Vezi mai jos!

    *bʰar- (“log, board, plank” < Old Frankish *bara (“bar, beam, barrier, fence” – Proto-Germanic *barō “beam, bar, barrier”), fr.barre, -er, Latin forus (“gangway, plank”), Russian забо́р (zabór, “fencing, paling, fence”), Ancient Greek φάρος (pháros, “piece of land, furrow, marker, beacon, lighthouse”).
    *bʰar(s) (“spike“) – sl.bor (pine), brad/bredh, alb.bar (iarbă, medicinale), gr.pharmakon, bărăgan (?), etc, etc..
    *bʰerǵʰ- “high, tall”

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 17, 2017 @ 3:47 pm | Răspunde

  4. Încă o teorie găunoasă în contul Coziei: Mount Cozia, an individualized oronym, inherits the antic Mons
    Caucasus from the work of Annaeus Florus (Conea, 1938b).
    https://geografie.uvt.ro/wp-content/uploads/2015/06/08_Urdea.pdf

    Nu înțeleg cum a ajuns *Caucas(us), munții tribului ”caucoensis” (sau ”munteni” în limba locală), să devină Cozia. Fonetic n-avea cum, deși mi-ar plăcea să fi fost cazul.
    Mai era o idee legată de toponimele Cârpoc (*Cărpoc) și Cârpa (*Cărpa), care ar fi păstrat până târziu ceva similar Alb.karpë, dar asta cu Cozia m-a dat pe spate. :))

    Dacă informația e bună și nu suntem tromboniți, în munții Coziei s-ar fi păstrat printre ciobani denumirea vulturului traco-ilir, sau mai corect spus al vulturiței: șchipoană (Alb. shqiponjë):
    http://www.descopera.ro/natura/11955770-acvila-de-munte-pasarea-de-pe-stema-romaniei

    Deci Cozia nu-i chiar lipsită de importanță privind moștenirile geto-dacice. Dacă mai stătea tipul oleacă la taifas ar fi scos mai multe.
    Oricum, nu cred nici într-un turcoman inexistent koz (nucă). Nici nu ne este explicat ”limbistic” cum de avem elemente de toponimie turcomană în munți atunci când aceștia nici nu mai locuiau în Muntenia de cel puțin două secole, de la invazia mongolă.

    Mă întreb cum se derivează acest ”koz” la aceia de a devenit Cozia?
    Am găsit câteva limbi care cunosc acest termen sau forme apropiate fonetic cu sensul de nucă: pers.gowz, kurd. gûz, goz, zazaki goz, osset.ængúz, tătar[ și azeră qoz (nucă), aramaică gōzā, malt. geuza și altele.

    Cele două turcisme nu cred că se pronunță [koz], nici nu scoți din ele Cozia (nucet). Intuiția îmi spune că top. Nucet circula în tandem cu Cozia, dar nu însemnau același lucru. Cozia era, după mintea mea, capra neagră. Am dat acel top. vrâncean Piciorul Cozei, iar nuca n-ar picioare ultima oară când am verificat. :)
    Evident îmi dau seama că-i probabil oiconimul local Coza, dar mă întreb dacă nu cumva Cozanii (var.pentru cojani) sunt numiți capre negre. :)

    Sursa: http://www.alil.ro/wp-content/uploads/2012/08/termeni-geografici-populari-din-Vrancea.pdf

    Altă chestie drăguță legată de nuci sunt numirile astea așezate ca un ciorchine în jurul Armeniei, istoric vorbind un exportator de nuci:
    https://en.wiktionary.org/wiki/ընկոյզ#Old_Armenian

    Etimologie nucă: https://en.wiktionary.org/wiki/nux#Latin
    De aici ies și port. noz, sp.nuez (=nucă), prin urmare, dacă Caucasus devenea *Caux sau *Cux probabil că ibericii ne-ar fi lăsat un ”Coz”.

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 8, 2018 @ 5:21 pm | Răspunde

    • ”La începutul secolului XX, lon Bogdan consideră cobâlele ca fiind „probabil locurile unde se creşteau hergheliile de cai”. Cam în acelaşi plan se înscriu şi concepţiile lui Gh. Ghibănescu, în timp ce M. Costachescu, preluând aceleaşi idei stabileşte chiar limitele geografice ale acestui „ţinut al iepelor sau al cailor sălbatici”. Pentru a-şi susţine teoria, el conchide că de ce nu ar fi aşa , atât timp cât Cozia înseamnă
      „ţinutul caprelor”, iar Turia „ţinutul bourilor”!”
      O nouă ipoteză asupra etimologiei „Cobâlelor” de pe Siretul Mijlociu, de Ioan Ungureanu

      Este un pdf pe Net dacă te intereseză subiectul. Părerea mea e că acele cobâle (*cubile sau *cubele) sunt înrudite cu următoarele albanisme:

      kube, pl.kubera (var. kubë) f. 1. domul bisericii/geamiei; 2. coroana copacului; cupola sau firmamentul cerului; vârf, belvedere; avalanșă și alte sensuri (pag. 229)
      kybe, kybë, f. dome; arch, cf. kube (=dome, vault, ossuary), . (pag.241)

      https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
      https://sq.wiktionary.org/wiki/kube

      Vezi probail și cobârna, cobârla drept coradicale. Nu m-aș mira ca și banala cobilă de cărat și restul sensurilor să fie coradicale. Poate doar fonetismul este corupt de asemănarea cu slavismul respectiv, dar eu cred că-s autohtone. IE *keu(b)- ”to bend, to turn”

      Mă gândeam să pun completarea asta pentru că părerea ălora că urcau pe cobâle, adică dealuri formate ca și când ar trece peste botul/capul, greabănul și spatele unei iepe (sl.kobyle) mi se pare inutilă și naivă.
      Imaginează-ți că au pus și-o caricatură cu o iapă și forma ridicăturilor acelea care s-ar întinde între comunele Sagna și Traian: ”Pl. nr.3. I maginea schematică a „cobâlelor” de pe Siretul Mijlociu aşa cum se vede dinspre vest”

      Comentariul era tot despre Cozia „ţinutul caprelor” din primul citat, semn că s-au gândit și alții la asta înaintea mea. Eu zic că era capra neagră sau altă caprină sălbatică.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 8, 2018 @ 8:57 pm | Răspunde

  5. Osset. aræh (=fast, frequent, quick) vine probabil din rad. *ares- (to be angry, to lose one’s temper), la fel ca der. alb.jerm (delirium, absent mindedness)

    Probabil și râurile Arar și Arax date de Herodot au același radical iranic, dar și Dac. Araris. Pentru Arutela nu știu ce să mai cred. Ideea de a fi păstrat vreo amintire a nucilor (ipoteza turcomanuli qoz) mi se pare puțin credibilă. Dacă nu-i un coradical al osset.aræh e ceva mai comun.

    E tare ideea asta pe pagina Wikipedia: Paul de Alep, în jurnalul călătoriei sale în Țara Românească între 21 august 1656 – 13 octombrie 1658 scria despre Cozia: „În limba lor înțelesul numelui acestei mănăstiri, Cozia, este „fortăreață de pământ, din pricina nenumăraților munți din această țară”.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Mănăstirea_Cozia

    Cât de turcească ar fi noțiunea asta până la urmă? Încep să cred că năstrușnica alăturare între Dac. Cauca(s) și Cozia nu mai e așa hazlie pe cât credeam. Poate mi-a scăpat un radical comun al celor două, cu două dezvoltări, dintre care una ar fi de ”rampart”. https://en.wiktionary.org/wiki/rampart

    Amintesc aici discuția avută pe seama Kogayonului și Cugir. Găsisem în arom. un cugiri (casă de bani).
    *kagʰyóm = enclosure, hedge https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/kagʰyóm
    https://hroderic.wordpress.com/2010/08/16/muntii-cugirului/

    M-aș duce puțin și spre *kagʷh- (fence; box) = Pokorny *kagh-, *kogh- (to sew, plait, etc. *kaghi̯o- enclosure), deși asta ar fi dat *cogie și/sau *cojie, dar nu *cozie, că nu avem transformările albaneze din câte știu. Primesc ideea unui *cogeu schimbat pe var.de plural singularizat *cogei(e) și eventual o confundare cu un slavic cozia (locul caprelor..negre) atunci când termenul original iese din circulație. :) Nu pot să înghit chestia asta cu sl.koza (capră domestică).

    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+808&root=config
    Germ. gehege =enclosure (fenced-in area for keeping animals)

    Cred că Munții Cugirului au toate șansele să provină din acest radical. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cugir
    N-aș zice că erau casa de bani a dacilor, locul tezaurului, ci ar fi vorba de conformația geografică a locului.

    Poate ne-a scăpat o terminologie veche din munți, neconsemnată în scris, cu excepția posadei („trecătoare îngustă în munţi”, a posodi). Ion Toma crede că pecenegul koz (alun, nuc) ar fi în două localități Cozla (Caraș-Severin și Sălaj); celelalte sunt în afara României, nu mă interesează: Kozluka, Kozlukioi, Kozlu Dere, Kozu Bair (turcești).

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 13, 2018 @ 9:07 am | Răspunde

    • goger sn [At: I. CR. IV, 26 / V: (reg) ~i, ~iu, gogier, gojder, gojer / Pl: ~e / E: nct] (Reg) Coteț pentru porci sau pentru viței Si: cocină, culcuș, (reg) stroh.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 13, 2018 @ 11:07 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: