Istoriile lui Roderick

Mai 28, 2017

Mătreață

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:43 pm

”mătreáță (-éțe), s. f. – 1. Epidermă descuamată de pe pielea capului. – 2. Lintiță (Peplis portula). – 3. Plantă acvatică. – 4. Lichen (Usnea barbata). – Var. mătriță, s. f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță. Origine necunoscută. Nici una dintre der. propuse nu este convingătoare. A fost considerat drept der. al lui mătură cu suf. -eață și cu sensul de „ceea ce se scoate, se separă la curățat” (Cihac, II, 190; Philippide, Principii, 63; Iordan, Dift., 56; Scriban). Der. de la un lat. *matricia (Candrea-Dens., 1071; Spitzer, Dacor., IV, 641; REW 5406; Candrea), atrăgătoare prin paralelismul cu mătrice, nu este clară semantic. Nu sînt posibile următoarele ipoteze (legat cu it. materasso ‹ arab. matrah, cf. sp. almadraque, după Tiktin; din lat. tarmes „car (entom.)”, cu ajutorul unei metateze a lui *trămeață după Giuglea, Dacor., III, 603; din gr. μαδάρος, după Diculescu, Elementele, 479). E cuvînt de uz comun (ALR, I, 11).” (Al. Ciorănescu, DER, dexonline.ro)

Un indiciu etimologic ar putea să fie faptul că plantele numite ”mătreață” se mai numesc și ”mătase” (mătreața-brazilor= mătasea-bradului, la fel pentru mătasea-broaștei).
Mătase, din lat. metaxa, gr. μέταξα ”raw silk” (”The etym. is unknown: an earlier Latin form mataxa in Lucil.1192, Vitr. 7.3.2 in the sense of ‘floss’, ‘tow’.”- Liddell & Scott, ”A Greek-English Lexicon”). Nu e exclus ca mătreața să fie un cuvânt cu origini non-IE.

Un (autohton?) mătreață din PIE math-1 moth- ”a k. of harmful insect” (engl. moth) ar corespunde semantic cu ipoteza lui Giuglea (respinsă de Ciorănescu) a lat. tarmes „car (entom.)”.

Mai probabil poate ar fi PIE meu-1 ”wet; dirt; to wash, etc.”, mū̆-tro- ”mud”, cf. engl. mother (2) ”a thick substance concreting in liquors; the lees or scum concreted” (etymonline.com), avest. mūɵra- ”impurity, dirt”.

De acord cu posibila conexiune între mătreață și a mătrăși (@Sorin5780, comentariul 12 la https://hroderic.wordpress.com/2008/10/08/zei/); mai probabil, cred, mătrăși vine din mătreață. 

Dacă această legătură e valabilă, originea cuvintelor (autohtone?) ar putea fi PIE menth-1, meth-  ”to mix up, stir” (Pokorny). Un sinonim al mătreței capilare este tărâță. Poate că într-o anume epocă mătreața însemna și măciniș sau tărâțe de cereale, posibil din rădăcina de mai sus (cf. lit. mę̃sti (meñčia, meñtē) ”făină pentru prepararea mâncării” ș.a.).

Anunțuri

7 comentarii »

  1. mătriță, s. f. (Trans., plantă, Zannichellia palustris). Megl. mătriță

    Dacă am fi avut *motră (bară, zonă mlăștinoasă), un nume de plantă palustră ar trebui să cuprindă și un sufix dacic -iță : grapiță, capițe (nojițe), mariță, lariță, etc. După cum se vede unele pot și diminutive, altele niște sufixe mai puțin clare (verbale?)

    Dar aici cred că e altceva decât o plantă palustră. Trebuie să fie legat de aspectul său, iar dacă mătreață/mătase și gr.metaxa au o legătură etimologică, atunci și IE *mat- (-th-), -d- (moth, butterfly, caterpillar) ar trebui să fie un coradical de asemenea. Vietățile astea au în comun faptul că-și formează o gogoașă, nu? Similar din punst de vedere semantic cu rad. *wasp – *wobʰseh₂ (din *webʰ- to weave, braid; referring to the insect’s woven nests)

    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/web%CA%B0-

    Într-un fel, cred că *webʰ și un presupus *mat ar fi avut sensuri aproape identice.

    Reamintesc alb. motronë (f. cusătoreasă). Inițial credeam că e coradical cu arh.motrună, conform lat.matrona și preocupările sale casnice, dar cine știe ce se ascunde și sub acesta.
    Alte coradicale posibile aici, dar nu vom ști sigur până nu găsim un verb cu sensul a coase, a țese: https://hroderic.wordpress.com/2013/10/07/numarus/

    Poate a motroși (a lucra ceva migălos, a trebălui) e încă un derivat vechi, deși eu l-aș lega și de reg.motramă. La o adică ce este acesta dacă nu un ghem de *mătreață/*mătriță (mătase, fibră textilă naturală de borangic prelucrat). Sensul primordial ar trebui să fie cel de fibră, ață.

    MĂTÁSE s. (BOT.) 1. (pop.) mustáță, (Transilv. și Ban.) păr. (~ a porumbului.) 2. mătasea-broaștei (Cladophora, Spirogyra etc.) = (reg.) mătreáță, ața-ápei, lîna-broáștei, mătase-de-ápă, rîia-broáștei, rîie-broșteáscă, rîie-de-ápă, straiul-broáștei, (Bucov.) jabrina-broáștei.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 28, 2017 @ 5:25 pm | Răspunde

  2. C.C. Giurescu afirmă că romanii (coloniștii sau autoritățile) au introdus în Dacia moara (de apă). Pietre de moară romane s-au descoperit la Sucidava.
    Dacii foloseau râșnițe.

    Interesant e că făina (fărina) este latină, iar tărâța slavă :), ceea ce spune multe.

    Lat. furfur ar putea să fi supraviețuit în altă formă (v. https://hroderic.wordpress.com/2014/11/29/fufa). Poate că ”mătreața” e de pe vremea râșnițelor dacice.

    Comentariu de Roderick — Mai 28, 2017 @ 9:02 pm | Răspunde

  3. Sorin Paliga consideră ”mătreața” cuv. autohton, ca și ”mătură”: ”The archaic meaning of this root may be reconstructed as ‘confuse grow of plants’, hence ‘dandruff’. If so, may be related with maț, from a Preie. root *M-T(T)-, *M-TS- ‘confuse, labyrinthine; bush’ or rather with mătură”.

    Despre mătură, din aceeași lucrare a autorului (”Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian”): ”Alb. nëtullë, with expected ll for Rom. r (cf. mazăre, măgură). One of the clear indigenous elements in Romanian, related with (not borrowed from) Slavic metati ‘to broom’.”

    Comentariu de Roderick — Mai 28, 2017 @ 9:11 pm | Răspunde

    • ‘confuse grow of plants’, hence ‘dandruff’ nu are sens în Engleză și nici nu e corect dpdv sintactic. Sigur ai luat citatul conform originalului sau e greșeala autorului care traduce mot-a-mot gândurile sale din Română?

      De ”plant growth” sau ”growing of plants” am auzit, dar ”confusing plant growth” nu.
      ”To confuse” este la infinitiv.

      Cred că mătreață ar trebui să aibă același parcurs logic ca eng.scurf.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2017 @ 2:33 pm | Răspunde

  4. Sensul general pentru „mãtreatã” ar fi de ceea ce rezultã in urma mãturatului, acel praf sau puf

    Sensul de „mãtase” se referã la aspectul de pânzã sautesatura, si se aseamana cu cuvintele matrice sau matrix. Matasea broastei e ca o panzã cu ochiuri largi

    Comentariu de sabinus — Iunie 14, 2017 @ 5:05 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: